Cupa Mondială a umplut stadioanele și atmosfera. Fanii au produs 82% din emisiile turneului
Cupa Mondială din 2026 a atras milioane de suporteri în Statele Unite, Canada și Mexic. Entuziasmul a venit însă cu o factură climatică uriașă. Turneul ar fi generat aproximativ 4,23 milioane de tone de dioxid de carbon echivalent. Circa 82% din total a provenit din călătoriile spectatorilor, potrivit unui studiu prezentat de Universitatea Cambridge.
Cercetătorii au analizat competiția printr-un concept numit „viabilitate climatică”. Acesta compară beneficiile economice și sociale ale unui eveniment cu pagubele provocate de emisiile sale. Concluzia nu este că marile competiții trebuie interzise. Organizatorii și publicul trebuie însă să își asume costul deplasărilor.
Avioanele fanilor au poluat mai mult decât stadioanele
Călătoriile internaționale au produs aproximativ 3,07 milioane de tone de emisii. Alte 411.000 de tone au provenit din deplasările între orașele gazdă și în interiorul acestora. Transportul spectatorilor a ajuns astfel la aproximativ 3,48 milioane de tone.
În comparație, cazarea a reprezentat aproape 7% din amprenta totală. Construirea infrastructurii temporare a produs aproximativ 5%. Mâncarea și băuturile au contribuit cu numai 2%. Emisiile directe ale arenelor au fost doar o mică parte din problemă.
Ediția din 2026 a fost cea mai mare din istoria competiției. A avut 48 de echipe și 104 meciuri. Partidele s-au desfășurat în 16 orașe din trei țări. Extinderea de la 32 la 48 de selecționate ar fi adăugat aproximativ 594.000 de tone de emisii.
Impactul fusese anticipat încă dinaintea turneului. Alte estimări avertizau că aceasta ar putea deveni cea mai poluantă Cupă Mondială din istorie. Noul studiu oferă o estimare mai redusă decât unele rapoarte anterioare. Acesta confirmă însă că transportul aerian rămâne principalul vinovat.
Fiecare bilet ar putea avea o taxă climatică
Cercetătorii au calculat și valoarea financiară a pagubelor. Costul climatic total al turneului ar ajunge la aproximativ 787 de milioane de dolari. Dacă suma ar fi transferată direct spectatorilor, fiecare bilet ar trebui să coste în medie cu 114 dolari mai mult.
O taxă identică pentru toate categoriile ar fi însă incorectă. Un supliment de 114 dolari ar afecta mai puternic un suporter care cumpără cel mai ieftin bilet. Cercetătorii propun ca locurile premium să suporte o parte mai mare din taxă. O altă variantă ar fi introducerea unei contribuții de aproximativ 4,50 dolari pentru fiecare telespectator.
Organizatorii ar putea oferi reduceri celor care călătoresc cu trenul sau folosesc transportul public. Ar putea încuraja și folosirea comună a mașinilor. Alegerea orașelor gazdă ar trebui făcută în funcție de distanțele parcurse de public, nu doar de capacitatea stadioanelor.
Problema a fost amplificată de dimensiunea continentului. Suporterii care au urmărit programul complet al Cupei Mondiale 2026 au fost obligați uneori să parcurgă mii de kilometri între meciuri. Aproximativ 40% dintre vizitatorii internaționali ar fi venit din Europa.
Coldplay arată că publicul își poate schimba obiceiurile
Echipa Cambridge a analizat și turneul european susținut de Coldplay în 2024. Acesta a inclus 32 de concerte în zece orașe și aproximativ 1,9 milioane de bilete. Fără măsuri speciale, costul climatic ar fi fost echivalent cu 11 dolari pentru fiecare spectator.
Trupa a folosit baterii mobile, panouri solare și podele care produceau energie prin mișcarea publicului. Cele mai mari economii nu au venit însă de pe scenă. Aproximativ 98% din reducerea obținută a fost rezultatul schimbării modului în care fanii au călătorit.
Aplicația turneului le-a permis spectatorilor să compare variantele de transport. Cei care alegeau soluții mai puțin poluante primeau reduceri la produse. Emisiile generate de deplasarea fanilor au scăzut cu 48%. Amprenta totală a turneului a fost redusă cu 46%.
Exemplul este important inclusiv pentru marile concerte organizate în România. Aproape 100.000 de persoane au participat la cele două concerte Coldplay din București. Transportul public și stimulentele pentru călătoriile sustenabile pot conta mai mult decât instalațiile ecologice ale scenei.
Marile evenimente produc valoare culturală și economică. Studiul arată că acestea pot rămâne viabile chiar și după includerea costului climatic. Spectacolul nu trebuie să dispară. Modul în care publicul ajunge la el trebuie însă să se schimbe.