Cum rețelele sociale afectează distructiv copiii, probabil că nu vom afla. YouTube tocmai a plătit ca să stingă un litigiu pe subiect

Cum rețelele sociale afectează distructiv copiii, probabil că nu vom afla. YouTube tocmai a plătit ca să stingă un litigiu pe subiect
Copiii sunt afectați negativ de rețete sociale

YouTube a ajuns la o înțelegere amiabilă într-un proces intentat de un minor care susținea că platforma i-a afectat sănătatea mintală, chiar înainte ca dosarul să ajungă în fața unui juriu din California. Termenii acordului sunt confidențiali, ceea ce înseamnă că publicul nu va afla, cel puțin din acest caz, ce ar fi putut ieși la iveală într-un proces complet despre modul în care rețelele sociale pot contribui la dependență, anxietate, depresie și lipsă de somn în rândul copiilor.

Cazul nu este unul izolat, ci face parte dintr-un val masiv de litigii împotriva marilor platforme sociale. În acest dosar, reclamantul era un băiat de 16 ani din Florida, identificat în documentele instanței prin inițialele R.K.C. El a susținut că a început să folosească rețelele sociale în jurul vârstei de opt ani, că a devenit dependent de ele și că, în timp, a ajuns să sufere de depresie, anxietate și tulburări de somn.

De ce înțelegerea YouTube contează mai mult decât pare

Procesul îl viza inițial și pe YouTube, alături de Instagram, Snapchat și TikTok. După acordul încheiat de YouTube, celelalte trei companii, Meta, Snap și ByteDance, urmează să fie judecate în luna iulie. Google, compania-mamă a YouTube, a transmis că litigiul a fost rezolvat pe cale amiabilă și că atenția sa rămâne concentrată pe produse adecvate vârstei și pe instrumente de control parental.

Avocații minorului au interpretat însă diferit decizia YouTube de a încheia cazul înainte de proces. În opinia lor, faptul că platforma a ales să stingă litigiul înainte să ajungă în fața unui juriu spune suficient de mult. Este o formulare puternică, dar și greu de verificat complet, tocmai pentru că detaliile financiare și juridice ale acordului rămân confidențiale.

Aici apare problema centrală pentru public. Când o companie mare plătește pentru a închide un proces, nu există automat o recunoaștere a vinovăției. În același timp, nu mai există nici ocazia unui proces public în care documentele interne, strategiile de design, algoritmii de recomandare, testele de retenție și mecanismele de captare a atenției să fie analizate în detaliu în sala de judecată.

Pentru părinții din România, unde YouTube, TikTok, Instagram și Snapchat fac parte din rutina zilnică a copiilor încă din clasele mici, subiectul este cât se poate de concret. Nu vorbim despre un fenomen american abstract, ci despre aceeași arhitectură digitală care intră în camerele copiilor de la București, Cluj, Iași, Timișoara sau Târgu Mureș. Diferența este că, la noi, discuția publică despre răspunderea platformelor este adesea mult mai slabă decât cea despre timpul petrecut de copii pe telefon.

Mii de procese și o întrebare care rămâne fără răspuns

Potrivit informațiilor din dosarele citate, peste 3.300 de procese legate de presupusa dependență provocată de rețelele sociale sunt în curs în instanțele statale din California. Alte aproximativ 2.600 de cazuri, deschise de persoane, districte școlare, municipalități și state, sunt pe rol în instanțele federale din California. Companiile resping acuzațiile și susțin că depun eforturi ample pentru a proteja adolescenții și utilizatorii tineri.

Primul proces de acest tip în California s-a încheiat în martie, în cazul unei femei care a spus că a devenit dependentă de YouTube și Instagram de la o vârstă fragedă, din cauza designului construit pentru captarea atenției. Juriul a considerat companiile neglijente și a stabilit despăgubiri de 4,2 milioane de dolari pentru Meta și 1,8 milioane de dolari pentru Google, adică aproximativ 3,9 milioane de euro, respectiv 1,7 milioane de euro. Ulterior, judecătorul a respins încercarea companiilor de a anula verdictul.

Un alt proces federal, pornit de un district școlar din Kentucky împotriva Meta, Snap, TikTok și YouTube, trebuia să înceapă în iunie, dar toate companiile au ajuns la înțelegeri înainte de judecată. Suma totală plătită districtului a fost de 27 de milioane de dolari, adică aproximativ 25,2 milioane de euro. Într-un alt caz major, un juriu din New Mexico a obligat Meta să plătească 375 de milioane de dolari, aproximativ 350 de milioane de euro, după ce a stabilit că firma a prezentat în mod înșelător siguranța Facebook, Instagram și WhatsApp.

Aceste cifre sunt impresionante, dar poate mai important este ce nu aflăm atunci când procesele se închid prin înțelegeri confidențiale. Nu aflăm cât de mult au știut companiile despre efectele produselor lor asupra copiilor. Nu aflăm ce decizii de design au fost luate pentru creșterea timpului petrecut în aplicații. Nu aflăm cât de mult contează notificările, scrollul infinit, recomandările algoritmice sau sistemele de recompensă în apariția comportamentelor compulsive.

Pentru România, miza este și educațională. Școlile se confruntă deja cu elevi obosiți, distrași, anxioși sau incapabili să se concentreze perioade mai lungi. Părinții încearcă să impună limite, dar concurează cu produse construite de unele dintre cele mai bogate companii din lume, optimizate cu date, psihologie comportamentală și algoritmi. În acest context, controlul parental este util, dar nu poate fi singurul răspuns.

Acordul YouTube nu închide dezbaterea, ci o face mai apăsătoare. Faptul că unul dintre cele mai mari servicii video din lume a preferat să stingă litigiul înainte de un nou proces public arată cât de sensibilă a devenit tema sănătății mintale a copiilor în raport cu rețelele sociale. Probabil că nu vom afla din acest caz cât de distructive pot fi platformele pentru cei mici. Dar numărul uriaș de procese arată că întrebarea nu mai poate fi tratată ca o panică morală sau ca o simplă problemă de disciplină în familie, conform Reuters.