Cum pot copiii din România să treacă de la consumul de tehnologie la crearea propriilor jocuri cu ajutorul AI | INTERVIU

Într-un context în care copiii din România petrec tot mai mult timp în fața ecranelor, iar tehnologia este folosită mai ales pentru divertisment, o nouă inițiativă încearcă să schimbe această relație. Rosebud AI, platforma americană specializată în crearea de jocuri 2D și 3D cu ajutorul inteligenței artificiale generative, intră pe piața locală cu un program educațional care le promite elevilor șansa de a deveni creatori, nu doar consumatori de conținut digital.

Prin Rosebud Education Initiative, profesorii, școlile, bibliotecile și organizațiile educaționale din România primesc acces la resurse digitale prin care copiii pot construi propriile jocuri cu ajutorul AI, fără să aibă nevoie de experiență în programare sau de echipamente costisitoare. Susținută de nume importante din industria tech, inclusiv Andrej Karpathy și Ilya Sutskever, compania mizează pe ideea că timpul petrecut online poate fi transformat într-o experiență de învățare practică, menită să dezvolte creativitatea, logica și capacitatea de rezolvare a problemelor.

În acest context, Playtech a stat de vorbă cu Andreea Bucescu, Head of Marketing Rosebud AI despre modul în care acest program poate schimba felul în care copiii se raportează la tehnologie și despre potențialul inteligenței artificiale de a deveni un instrument real de învățare și creație în educație.

INTERVIU Andreea Bucescu, Head of Marketing Rosebud AI 

Andreea Bucescu

Ozana Mazilu (Playtech): Ce v-a determinat să lansați Rosebud Education Initiative în România și nu într-o altă piață din Europa Centrală și de Est?

Andreea Bucescu: Inițiativa este deschisă global, însă România a fost un focus natural pentru noi dintr-o serie de motive. Pe de o parte, în proiectele internaționale anterioare am observat că participarea venea preponderent din Europa de Vest și ne-am dorit să diversificăm activ această prezență la nivel european.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Pe de altă parte, faptul că eu sunt din România, cunosc cultura și limba, îmi permite să am contact direct cu profesorii din România, să colectez feedback în timp real și să mă asigur că ajustăm programul astfel încât să poată fi scalat ulterior și în alte piețe.

Bineînțeles, există și o componentă emoțională. Personal, rămân atașată de România și îmi doresc să contribui la dezvoltarea sa. Cunosc sistemul educațional din România și consider că există un potențial real, inclusiv în zona de tehnologie, unde vedem deja un bazin solid de talent.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum poate această inițiativă să schimbe concret modul în care copiii români interacționează cu tehnologia, dincolo de zona de divertisment?

Andreea Bucescu: Ceea ce observăm este că, în momentul în care copiii încep să creeze jocuri, relația lor cu tehnologia se schimbă foarte rapid. Devin curioși, implicați și încep să gândească în termeni de sisteme, mecanici și design, nu doar de consum.

Vezi și:

Cum devii atât de bun la AI încât colegii vor crede că ești robot: șapte obiceiuri care îți schimbă munca de zi cu zi

AI-ul antrenat pe computer cuantic a trecut un test pe care modelul obișnuit l-a ratat: descoperirea care poate schimba viitorul inteligenței artificiale

Pe platformă vedem utilizatori care petrec ore întregi dezvoltând idei, testând și ajustând, fără să simtă că învață, în sensul clasic. Practic, procesul de creație devine în sine motivant. Rosebud îi împrietenește cu tehnologia și îi ajută să o perceapă ca pe ceva util, care îi ajută să se dezvolte, nu doar să le reducă timpul alocat temelor și gradul lor de dificultate.

De asemenea, cred că este important și pentru părinți să înțeleagă că inteligența artificială nu este, în mod inerent, un risc. Ca orice instrument, depinde cum este folosit. Dacă este utilizat pentru a crea, nu pentru a evita efortul, poate dezvolta exact acele abilități pe care ne dorim să le vedem la copii.

Ozana Mazilu (Playtech): În lipsa cunoștințelor de programare, ce tip de competențe dezvoltă, de fapt, elevii atunci când creează jocuri cu ajutorul AI?

Andreea Bucescu: Chiar și fără programare, elevii dezvoltă competențe relevante. Învață să gândească structurat, să construiască mecanici de joc, să își exprime ideile vizual și să lucreze în cicluri rapide de testare și ajustare.

Este, de fapt, un proces de design thinking aplicat, care îi ajută să înțeleagă cum funcționează un produs, nu doar cum se folosește.

În plus, învață să integreze AI în propriul proces creativ, ceea ce devine din ce în ce mai important pe piața muncii. Pentru cei mai avansați, există și posibilitatea de a lucra direct cu codul, ceea ce face tranziția către programare mult mai naturală.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum răspunde platforma Rosebud AI îngrijorărilor legate de utilizarea inteligenței artificiale de către copii?

Andreea Bucescu: Recomandăm utilizarea platformei în contexte ghidate, fie în clasă, fie cu sprijinul unui adult. Am dezvoltat inclusiv planuri dedicate pentru profesori, astfel încât utilizarea să fie structurată și sigură.

În același timp, am observat un lucru interesant: atunci când copiii folosesc AI cu un scop clar, cum este crearea unui joc, ei tind să rămână ancorați în acel proces. Nu mai vorbim despre explorare aleatorie, ci despre construcție.

Cred că acesta este un aspect important: AI folosit cu intenție este, în practică, mai sigur decât expunerea neghidată la instrumente generice.

Ozana Mazilu (Playtech): Care sunt principalele provocări pe care le anticipați în implementarea acestui program în școlile din România?

Andreea Bucescu: Prima provocare este, inevitabil, noutatea. Pentru mulți profesori, un astfel de instrument poate părea dificil de integrat sau de gestionat. De aceea, punem accent pe familiarizare. Am observat că profesorii care petrec chiar și 30 de minute explorând platforma înainte de utilizare au rezultate mult mai bune în clasă. Din experiența noastră, această barieră scade însă rapid odată cu utilizarea practică. La un eveniment organizat în SUA, am observat că inclusiv părinți fără background tehnologic au reușit să ghideze copiii pe platformă, ceea ce ne confirmă că instrumentul este intuitiv și ușor de adoptat.

A doua provocare ține de percepția asupra AI. Există încă tendința de a evita utilizarea acestor instrumente în educație, din teama efectelor negative. Noi vrem să arătăm potențialul său pozitiv. Folosit corect, AI-ul nu simplifică procesul cognitiv, ci îl poate susține, oferind elevilor un mod nou de a explora și construi.

Ozana Mazilu (Playtech): În ce măsură sunt pregătiți profesorii români să integreze astfel de instrumente în clasă și ce sprijin concret le oferiți?

Andreea Bucescu: Există, fără îndoială, un anumit nivel de scepticism, dar și o categorie de profesori foarte deschiși și implicați, care caută activ metode noi. Nu ne așteptăm la adopție masivă din prima etapă, dar credem că fiecare proiect implementat contribuie la schimbare.

Când intră în program, profesorii primesc un set de ghiduri: planuri didactice de o oră pentru întreaga clasă și un ghid de best practices în Rosebud AI. Pentru cei care doresc să dedice mai mult timp, le trimitem și resurse pentru organizarea de hackathoane interne. În plus, pe tot parcursul programului, pot accesa comunitatea noastră de pe Discord, unde membrii răspund 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Abordarea noastră este bazată pe constanță, ajustăm încontinuu materialele acestei inițiative și continuăm să le dezvoltăm în baza feedback-ului primit.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum vă asigurați că un astfel de instrument nu adâncește diferențele dintre elevii care au deja acces la tehnologie și cei din școli sau comunități mai slab dotate?

Andreea Bucescu: Datele arată că accesul la tehnologie este deja foarte răspândit în România. Conform raportului Digital 2026 Romania, există 25,5 milioane de conexiuni mobile active, echivalentul a 135% din populație, iar rata de utilizare a internetului a ajuns la 94%.

În același timp, Rosebud poate fi folosit în orice laborator de informatică, dar și pe smartphone, ceea ce îl face accesibil într-o varietate de contexte educaționale.

Mulți copii din afara orașelor mari au deja acces la un dispozitiv conectat, iar faptul că platforma funcționează bine și pe mobil este un avantaj major. Am văzut deja elevi care au creat jocuri exclusiv de pe telefon, fără alte resurse suplimentare.

Am organizat și evenimente în care participanții au lucrat în echipe de 2–3 persoane pe același dispozitiv, ceea ce arată că accesul limitat la hardware nu este, în practică, o barieră majoră.

Perspectiva noastră este să nu privim tehnologia ca un factor de diferențiere, ci ca pe un instrument care poate fi adaptat la realitățile existente și folosit într-un mod inclusiv.

Ozana Mazilu (Playtech): Aveți deja exemple sau rezultate din alte țări care demonstrează impactul real al platformei asupra elevilor?

Andreea Bucescu: În 2025, am sponsorizat hackathonul global Kids AI Coding, unde copii din Germania, Singapore, Franța și din alte țări au creat jocuri originale, inclusiv concepte care reinventau dinamica unor shooter games, înlocuind violența cu muzică.

Am participat și la Hour of AI, inițiativă lansată de Code.org, unde mii de profesori au integrat Rosebud în activități de clasă.

În plus, vedem tot mai des cum jocurile create pe platformă pot avea și o dimensiune funcțională, nu doar creativă. Ele pot deveni instrumente prin care copiii își explorează sau gestionează anumite provocări, fie ele emoționale sau legate de sănătate.

Un exemplu relevant vine din Marea Britanie, unde, în cadrul unui eveniment organizat în ecosistemul NHS, echipe mixte de medici și dezvoltatori au creat prototipuri de jocuri care abordează teme precum reglarea emoțională, managementul astmului sau învățarea pentru copii cu diabet de tip 1. Acest tip de inițiativă arată că jocurile pot depăși zona de divertisment și pot deveni instrumente complementare în educația și sprijinul copiilor.

Dincolo de zona educațională, am văzut și exemple relevante în rândul utilizatorilor adulți: unii au lansat jocuri pe platforme precum Steam sau Play Store, alții au monetizat proiecte sau le-au publicat pe itch.io, ajungând la mii de jucători. Există și cazuri de utilizatori care și-au construit o carieră în design digital, fără să fi avut anterior experiență în programare.

Un mesaj care ne-a rămas în minte a venit de la un utilizator care ne-a scris că, în trecut, petrecea mult timp pe rețelele de socializare, iar acum folosește acel timp pentru a construi jocuri pe Rosebud.

Foto: Rosebud AI

Ozana Mazilu (Playtech): Cum vezi evoluția relației dintre educație și inteligența artificială în următorii 5-10 ani?

Andreea Bucescu: Educația în persoană va rămâne importantă, dar modelul tradițional va evolua. Cred că vom vedea o tranziție de la evaluarea bazată pe memorare și note către evaluarea pe proiecte și pe capacitatea de a aplica concepte în contexte reale.

Într-o lume în care AI-ul oferă acces instant la informație, diferența nu va mai fi dată de ce știi, ci de cum folosești ceea ce știi. De aceea, gândirea critică, capacitatea de analiză și dezbaterea vor deveni din ce în ce mai importante.

Acest model există deja în anumite sisteme educaționale, precum programul de Bacalaureat Internațional sau în universități inovatoare, cum este Minerva, unde accentul este pus pe aplicare și pe învățare interdisciplinară.

Pe termen mai lung, cred că disciplinele umane, cum sunt literatura, arta sau muzica, vor câștiga și mai multă valoare. Tot ceea ce este greu de replicat de către AI va deveni valoros și diferențiator. Există deja voci din zona de cercetare în AI, inclusiv din companii precum Anthropic, care susțin că educația ar trebui să pună mai mult accent pe aceste competențe. Cred că, în timp, și sistemele educaționale vor începe să reflecte această direcție.

Ozana Mazilu (Playtech): Care este obiectivul pe termen lung al Rosebud în România și cum veți măsura succesul acestei inițiative?

Andreea Bucescu: Ne propunem să oferim cât mai multor elevi ocazia de a experimenta creația digitală, chiar dacă nu s-au gândit niciodată la asta. Măsurăm succesul prin modul în care programul crește organic: profesori care revin, care construiesc mai mult și care duc mai departe inițiativa în comunitățile lor.

După primul an, vom evalua rezultatele și le vom compara cu alte piețe pentru a decide următorii pași.

Cum faci un cocktail clasic cu whiskey de secară și cognac – Vieux Carré spune o poveste de aproape 90 de ani