Cum ajunge o comună oraș și un oraș municipiu în România. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o localitate

Orașul Voluntari este pe cale să devină municipiu, după ce Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege prin care localitatea din județul Ilfov primește un rang superior. Cazul readuce în atenție o întrebare mai puțin discutată: cum poate o localitate din România să treacă de la comună la oraș sau de la oraș la municipiu și cine hotărăște această schimbare?

În România, o localitate nu devine oraș sau municipiu doar pentru că a crescut foarte mult în ultimii ani. Există criterii stabilite prin lege, iar schimbarea statutului presupune o procedură administrativă și, în final, adoptarea unei legi. Codul administrativ precizează că orașul este o unitate administrativ-teritorială declarată ca atare prin lege, iar unele orașe pot fi declarate municipii, tot în condițiile legii.

Un sat nu devine direct municipiu

Primul lucru care trebuie lămurit este diferența dintre sat și comună. Comuna este unitatea administrativ-teritorială, în timp ce în componența ei se pot afla unul sau mai multe sate. Satele respective nu au personalitate juridică separată.

Prin urmare, atunci când vorbim despre „transformarea unui sat în oraș”, în practică procesul privește de regulă comuna din care acesta face parte. Comuna este cea care poate fi declarată oraș dacă îndeplinește condițiile legale, iar noul oraș poate avea în continuare în componență sate aparținătoare.

Vezi și:

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii

Orașul reprezintă deja o localitate urbană și trebuie să dispună de o serie de dotări și servicii specifice, de la infrastructură și utilități până la servicii sociale, comerciale, administrative și culturale.

Ce trebuie să aibă o comună pentru a deveni oraș

Legea nr. 351/2001 stabilește o serie de indicatori pentru localitățile urbane. În forma aplicabilă procedurii de declarare a unui oraș, fișa prevăzută de lege verifică, între altele, atingerea unui prag de 10.000 de locuitori și faptul că cel puțin 75% din populația ocupată lucrează în activități neagricole.

Nu este suficientă însă populația. Sunt analizate și utilitățile și infrastructura. Printre indicatorii prevăzuți de lege se numără alimentarea cu apă, canalizarea, încălzirea, existența unor servicii medicale și de învățământ, dotările culturale și sportive, locurile de cazare, procentul străzilor modernizate și extinderea rețelelor de apă și canalizare.

Cu alte cuvinte, o comună mare, aflată lângă București sau lângă un alt mare centru urban, nu devine automat oraș numai pentru că s-au construit mii de locuințe și populația a crescut.

Cum ajunge un oraș municipiu

Următoarea treaptă este municipiul. Codul administrativ îl definește drept o unitate administrativ-teritorială declarată astfel prin lege și caracterizată printr-un nivel mai ridicat al funcțiilor și dotărilor urbane, care pot deservi inclusiv o zonă mai largă decât propriile limite administrative.

Și aici criteriile sunt mai stricte. Fișa prevăzută de Legea nr. 351/2001 pentru declararea unui municipiu include, între indicatorii minimali, 40.000 de locuitori, cel puțin 85% din populația ocupată în activități neagricole, alimentare cu apă pentru 80% dintre locuințe și canalizare pentru 75%.

Sunt urmărite și serviciile medicale, educația, infrastructura rutieră, dotările culturale și sportive, capacitatea de cazare și alte elemente caracteristice unui centru urban important. De exemplu, printre indicatori figurează 2,3 medici la 1.000 de locuitori, unități de învățământ postliceal, 100 de locuri în hoteluri și cel puțin 60% din lungimea străzilor modernizată.

Nu este suficient ca Primăria să decidă

Schimbarea rangului unei localități nu poate fi făcută printr-o simplă hotărâre a primarului sau a Consiliului Local. Legislația stabilește criterii și proceduri, iar modificările de organizare administrativ-teritorială ajung să fie consacrate prin lege. Codul administrativ prevede, de asemenea, consultarea obligatorie prin referendum local în cazul modificărilor teritoriale care privesc înființarea, reînființarea sau reorganizarea unităților administrativ-teritoriale.

Tocmai de aceea procesul poate dura mult. Trebuie documentată situația localității, trebuie parcurse etapele administrative și politice necesare, iar Parlamentul este cel care adoptă legea prin care noul statut este recunoscut.

Voluntari trece acum de la oraș la municipiu

Voluntari oferă un exemplu actual al acestei proceduri. Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul prin care orașul din județul Ilfov este declarat municipiu, cu 91 de voturi „pentru”, 14 „împotrivă” și trei abțineri, după ce proiectul trecuse tacit de Camera Deputaților.

În cazul Voluntariului a fost invocat și referendumul local organizat în 2004, prin care locuitorii consultați atunci s-au pronunțat asupra trecerii localității la statutul de municipiu.

Odată finalizate etapele constituționale și după intrarea în vigoare a legii, schimbarea nu înseamnă că Voluntari primește automat un spital, drumuri noi sau sume suplimentare de la buget. Înseamnă, în primul rând, că localitatea urcă în ierarhia administrativă: de la oraș, corespunzător rangului III, la municipiu, corespunzător rangului II.

Pentru locuitori, efectele concrete se pot vedea ulterior în administrație, planificarea dezvoltării și, în anumite situații, în fiscalitatea locală. Statutul de municipiu este, așadar, recunoașterea juridică a unui rang urban superior, nu o transformare instantanee a localității.

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii