Cum a ajuns cafeaua din București la prețul uneia din Paris. Analiza unei scumpiri care ridică semne de întrebare
O cafea de specialitate băută într-o cafenea din București costă astăzi aproape la fel ca una servită în Paris, unul dintre cele mai scumpe și mai vizitate orașe din Europa. Potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar, prețul unui flat white a depășit în unele localuri din Capitală pragul de 25 de lei și ajunge chiar la 26-27 de lei, nivel comparabil cu cel întâlnit în cafenelele de specialitate din capitala Franței. Fenomenul ridică o întrebare simplă: cum a ajuns Bucureștiul să aibă prețuri similare cu Parisul pentru un produs consumat zilnic de sute de mii de oameni?
De la 16 lei, la aproape 30 de lei într-un singur an
Potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar, în iunie 2025 un flat white costa 16 lei într-o cafenea de specialitate din zona Charles de Gaulle din București. O lună mai târziu prețul urcase la 18 lei, iar după modificările fiscale introduse în august 2025 aceeași cafea ajunsese la 20 de lei.
La începutul verii lui 2026, situația este complet diferită. În unele localuri din centrul Capitalei sau chiar în zone rezidențiale, un flat white costă deja între 26 și 27 de lei.
Practic, într-un interval de aproximativ un an, prețul unei cafele a crescut cu peste 60%, ritm care depășește semnificativ inflația generală din economie.
Paris și București, aproape la egalitate
Comparația realizată de Ziarul Financiar este cu atât mai surprinzătoare cu cât Parisul are salarii medii mult mai ridicate și atrage anual zeci de milioane de turiști.
În cafenelele de specialitate din capitala Franței, un flat white costă între 4,5 și 5 euro, adică aproximativ 23-26 de lei. Cu alte cuvinte, diferența dintre cele două orașe aproape că a dispărut.
Această apropiere a prețurilor este cu atât mai interesantă cu cât puterea de cumpărare a consumatorilor români rămâne considerabil mai redusă decât cea a francezilor.
De ce se scumpește cafeaua
Antreprenorii din domeniu invocă mai multe cauze: creșterea TVA la 21%, majorarea chiriilor în zonele centrale, costurile cu personalul, utilitățile și materia primă. Totuși, explicațiile nu se opresc aici.
În ultimii ani, piața cafelei de specialitate din București a trecut printr-o transformare importantă. Tot mai multe localuri concurează pentru aceiași clienți, iar multe dintre ele sunt amplasate în zone premium, unde chiria poate reprezenta o parte semnificativă din costurile lunare.
În plus, boabele de cafea au devenit mai scumpe la nivel global, din cauza condițiilor climatice nefavorabile din marile țări producătoare și a costurilor logistice mai ridicate.
Explicația mai puțin discutată: consum mai mic, prețuri mai mari
Adrian Simion, fondatorul prăjitoriei Guido, consideră că există și un alt fenomen în spatele acestor scumpiri.
„Eu cred că este o bulă a prețurilor nejustificat de mari la aproape toate produsele de la noi, în special în zona de food. Nu știu să existe un motiv real al creșterii prețurilor la cafea, altele decât inflația și cursul valutar. O explicație ar putea fi scăderea consumului, iar ca rezultat unele localuri, pentru a păstra profitabilitatea, au majorat prețurile”, spune antreprenorul.
El avertizează însă că această strategie poate funcționa doar pe termen scurt.
„Nu este un model sustenabil decât pe termen foarte scurt, într-o piață cu consumul în scădere”, adaugă Adrian Simion.
Plătim cafeaua sau experiența?
O altă explicație ține de schimbarea comportamentului consumatorilor. În multe cazuri, clienții nu mai plătesc doar cafeaua din ceașcă, ci și amplasamentul, designul localului, atmosfera, accesul la internet, terasa sau statutul asociat anumitor locații.
În marile orașe europene, inclusiv în Paris, prețul unei cafele include de mult timp aceste elemente. Bucureștiul pare să urmeze același model.
Rămâne însă întrebarea dacă piața locală poate susține pe termen lung prețuri similare cu cele din capitalele occidentale, într-o economie în care veniturile medii sunt încă mult sub nivelul Franței. Pentru moment, răspunsul pare să fie da, însă tot mai mulți antreprenori și consumatori încep să se întrebe unde se află limita acestei creșteri.