Cu cât s-ar putea scumpi energia electrică după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. De unde va cumpăra România curent

România se confruntă cu o situație fără precedent în sistemul energetic. Pentru prima dată de la punerea în funcțiune a Centralei Nucleare de la Cernavodă, ambele reactoare vor fi oprite deoarece nivelul Dunării a scăzut atât de mult încât apa nu mai poate fi folosită în condiții normale pentru răcirea instalațiilor. Specialiștii avertizează că această reducere bruscă a producției de energie ar putea duce la creșterea prețurilor la electricitate, mai ales dacă temperaturile ridicate vor menține consumul la cote foarte mari.

De ce se opresc reactoarele de la Cernavodă

Centrala Nucleară de la Cernavodă produce energie folosind reactoare nucleare care au nevoie permanent de apă pentru răcirea instalațiilor. Apa este preluată din Dunăre, iar în această perioadă fluviul a ajuns la un nivel atât de scăzut din cauza secetei, încât funcționarea în condiții normale nu mai este posibilă.

Practic, problema nu este lipsa combustibilului nuclear, ci lipsa apei necesare răcirii în siguranță a echipamentelor.

Prin oprirea celor două reactoare, sistemul energetic românesc pierde aproximativ 1.400 MW de energie produsă continuu, una dintre cele mai stabile surse de electricitate din țară.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

De ce ar putea crește facturile la energie

Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, explică faptul că mecanismul este unul simplu. Atunci când producția de energie scade, iar consumul rămâne ridicat sau chiar crește, prețurile tind să urce.

„O producție mai mică la nivel național. Iar atunci când oferta, când producția scade, dacă cererea rămâne constantă sau dacă cererea crește, prețurile sunt afectate în sensul pe care nu ni-l dorim. Adică facturi mai mari. Este, repet, o ofertă mai mică și, la o cerere egală, prețurile, de regulă, dacă ne raportăm la legile economiei, se duc în sus”, a spus Răzvan Nicolescu, conform Digi24.

În această perioadă, temperaturile foarte ridicate determină milioane de români să folosească aparatele de aer condiționat, ceea ce înseamnă un consum mai mare de electricitate, în special în orele de după-amiază și seara.

Dacă cererea rămâne mare exact în perioada în care Cernavodă nu produce energie, presiunea asupra pieței va crește, iar costurile suplimentare se pot reflecta ulterior și în facturile consumatorilor.

Vezi și:

Schimbare importantă pentru facturile la energie și gaze. Ce costuri vor putea fi plătite de consumatori

Nuclearelectrica face angajări la Cernavodă. 36 de posturi de inginer, inclusiv pentru candidați fără experiență

De unde va lua România curent

Lipsa energiei produse la Cernavodă poate fi compensată din mai multe surse, însă fiecare variantă vine cu provocări. În primul rând, autoritățile mizează pe producția din parcurile fotovoltaice, care poate fi ridicată în zilele însorite.

Dacă aceasta nu este suficientă, pot fi pornite centralele pe gaze naturale sau cele pe cărbune, însă acestea produc energie mai scumpă decât reactoarele nucleare. O altă soluție este importul de electricitate din țările vecine.

Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, Bulgaria reprezintă cea mai importantă sursă externă pentru România, datorită centralei nucleare de la Kozlodui, care poate exporta între aproximativ 500 și 900 MW, dacă ambele reactoare funcționează normal.

Ungaria poate furniza, la rândul său, energie sau poate facilita tranzitul electricității din Austria, Slovacia și Cehia, însă și acolo producția nucleară este afectată, după reducerea puterii centralei de la Paks.

Serbia rămâne cea mai vulnerabilă sursă. Seceta a redus puternic producția hidroenergetică, iar problemele de pe Dunăre afectează inclusiv alimentarea centralelor pe cărbune.

Cu alte cuvinte, România poate importa energie, însă nu există garanția că vecinii vor avea suficiente cantități disponibile exact atunci când și ei se confruntă cu temperaturi extreme și consum ridicat.

Există riscul unor pene de curent?

Specialiștii spun că, în acest moment, România nu se află într-un scenariu inevitabil de întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Totuși, sistemul devine mult mai sensibil. Dacă una dintre țările vecine își reduce la rândul său producția de energie sau limitează exporturile, echilibrul dintre consum și producție poate deveni dificil de menținut.

Transelectrica estimează că, în următoarele zile, consumul maxim va ajunge la aproximativ 7.300 MWh pe oră, iar în perioada de caniculă din prima parte a lunii august poate urca din nou spre 8.000 MWh pe oră.

Prețurile de pe piața energiei cresc deja

Primele efecte se văd deja pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), locul unde furnizorii cumpără și vând energie pentru ziua următoare. Analiza Asociației Energia Inteligentă arată diferențe uriașe între orele cu consum redus și cele de vârf. Dacă la prânz energia poate costa doar câteva zeci de lei pe MWh, seara, când consumul este foarte mare și producția solară dispare, prețurile pot urca de zeci de ori.

Specialiștii estimează că, în următoarele săptămâni, media zilnică pe PZU ar putea depăși 1.200 de lei/MWh, iar în anumite intervale orare prețurile pot ajunge chiar la câteva mii de lei/MWh.

Cât ar putea dura această situație

Răzvan Nicolescu apreciază că oprirea reactoarelor ar putea dura aproximativ o săptămână, însă Asociația Energia Inteligentă estimează că lipsa producției nucleare ar putea afecta sistemul chiar și timp de aproximativ trei săptămâni, în funcție de evoluția nivelului Dunării.

Totul depinde de precipitații și de refacerea debitului fluviului. Până atunci, România va trebui să compenseze una dintre cele mai importante surse de energie prin producție din alte centrale și prin importuri, într-o perioadă în care întreaga regiune este afectată de secetă și caniculă.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor