Copiii, în fața unor noi reguli pe internet. Europa caută soluții pentru rețelele sociale, iar experții avertizează că interdicțiile nu sunt suficiente
De la videoclipurile care devin virale peste noapte până la mesajele primite de la persoane necunoscute, internetul face parte din viața copiilor, dar îi poate expune și unor riscuri greu de anticipat. În timp ce tot mai multe țări discută despre introducerea unor limite de vârstă pentru accesul la rețelele sociale, specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția că simpla interzicere a unor platforme nu rezolvă toate problemele. Copiii pot întâlni amenințări digitale și în jocuri online, aplicații de mesagerie sau servicii bazate pe inteligență artificială.
Într-un material transmis pe 21 septembrie 2026, compania de securitate cibernetică Kaspersky analizează măsurile prin care autoritățile, platformele digitale, școlile și familiile pot contribui la protejarea minorilor. Discuția are loc într-un moment în care mai multe state europene analizează restricții de vârstă, iar verificarea identității utilizatorilor și protecția datelor personale devin aspecte centrale ale reglementării serviciilor online.
Pe 17 septembrie, Comisia Europeană a prezentat EU KIDS Act, o propunere legislativă care urmărește protejarea copiilor în mediul digital . Inițiativa vizează rețelele sociale, platformele video, jocurile online și serviciile bazate pe inteligență artificială. Noile reguli nu sunt încă în vigoare, urmând să fie analizate și negociate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.
Ce prevede EU KIDS Act și cum s-ar putea schimba accesul copiilor la rețelele sociale
Propunerea europeană introduce o abordare graduală a accesului minorilor la platformele digitale. Copiii sub 13 ani nu ar mai putea utiliza rețelele sociale, în timp ce adolescenții de 13 și 14 ani ar putea beneficia de conturi limitate, administrate de părinți sau tutori, cu un timp de utilizare de maximum o oră pe zi. De la 15 ani, minorii ar putea să își creeze și să își gestioneze propriile conturi. Măsurile fac parte dintr-un pachet mai amplu de restricții pentru accesul copiilor la rețelele sociale.
Noile cerințe ar viza și modul în care sunt concepute platformele digitale. Serviciile utilizate de minori ar trebui să limiteze mecanismele care încurajează utilizarea excesivă, precum derularea infinită a conținutului sau notificările trimise în timpul nopții. Profilurile copiilor ar urma să fie private în mod implicit, iar contactarea nesolicitată de către persoane necunoscute ar fi interzisă. Chatboturile și companionii bazați pe inteligență artificială ar trebui, de asemenea, să fie dezactivați în mod implicit pentru utilizatorii minori.
De ce interzicerea platformelor nu elimină toate pericolele din mediul digital
Dezbaterea europeană are loc într-un context internațional în care tot mai multe state introduc sau analizează restricții pentru utilizatorii minori. Australia a interzis accesul persoanelor sub 16 ani la anumite platforme de socializare în decembrie 2025. Totuși, experiența Australiei arată că unele restricții pot fi ocolite , iar verificarea vârstei utilizatorilor rămâne o provocare pentru companiile de tehnologie.
În analiza sa, Kaspersky atrage atenția că interzicerea accesului la anumite platforme poate reduce expunerea copiilor la riscurile asociate acestora, dar nu îi învață neapărat să recunoască pericolele întâlnite în alte medii digitale. Escrocheriile, tentativele de phishing, hărțuirea online, încălcarea vieții private și contactele nedorite pot apărea inclusiv în jocuri video, aplicații de mesagerie sau servicii bazate pe inteligență artificială.
Compania subliniază și rolul algoritmilor de recomandare și al tendințelor virale. O provocare online sau o glumă distribuită masiv poate atrage atenția unor persoane din afara cercului social al unui copil, expunându-l la interacțiuni nedorite sau la distribuirea necontrolată a imaginilor și informațiilor personale.
O altă provocare este verificarea vârstei fără colectarea excesivă a datelor personale. Autoritățile europene propun utilizarea unor instrumente care să poată confirma dacă o persoană îndeplinește condițiile de vârstă fără a dezvălui identitatea acesteia platformelor. Eficiența și aplicarea practică a acestor soluții vor depinde de forma finală a reglementărilor.
Ce pot face părinții, școlile și companiile de tehnologie pentru siguranța copiilor
Dincolo de măsurile legislative, Kaspersky evidențiază importanța educației digitale și a colaborării dintre familii, instituțiile de învățământ și furnizorii de servicii online. Școlile pot contribui prin programe în care copiii învață să recunoască tentativele de fraudă, să își protejeze informațiile personale și să înțeleagă consecințele distribuirii de conținut pe internet. Astfel de activități pot include și identificarea manipulării online sau a situațiilor în care este necesară solicitarea ajutorului unui adult.
Părinții au, la rândul lor, un rol important în dezvoltarea unor obiceiuri digitale sănătoase. Discuțiile despre riscurile online, stabilirea unor reguli adaptate vârstei și utilizarea instrumentelor de control parental pot completa măsurile de protecție implementate de platforme. Este important ca minorii să înțeleagă și de ce există anumite restricții, nu doar să fie împiedicați să acceseze diferite servicii. Subiectul este analizat și într-un ghid despre protejarea copiilor pe internet fără supraveghere excesivă .
Kaspersky menționează și propriul program Kids Cyber Resilience Project, o inițiativă educațională dezvoltată prin colaborări cu organizații neguvernamentale, instituții publice și profesori. Programul urmărește dezvoltarea competențelor necesare pentru identificarea amenințărilor digitale și gestionarea situațiilor periculoase întâlnite online.
În același timp, companiile de tehnologie pot contribui prin introducerea unor setări de confidențialitate adaptate vârstei, a unor mecanisme accesibile de raportare și moderare și prin explicarea modului în care sunt utilizate datele personale ale minorilor.
Mesajul central al analizei Kaspersky este că protecția copiilor nu se poate baza exclusiv pe restricționarea accesului la rețelele sociale. Educația digitală, implicarea familiilor și responsabilitatea platformelor sunt prezentate drept elemente complementare ale unui mediu online în care copiii să poată învăța, comunica și utiliza tehnologia în condiții de siguranță.