Cometa 3I/ATLAS vine dintr-un sistem stelar mai vechi decât Soarele. Ce au descoperit astronomii

Cometa interstelară 3I/ATLAS continuă să îi surprindă pe astronomi. Noi observații sugerează că obiectul nu s-a format în apropierea unei stele asemănătoare Soarelui, ci în regiunile reci ale unui sistem mai vechi și mai sărac în elemente grele. Potrivit unei analize publicate de IFLScience, datele obținute cu Very Large Telescope al Observatorului European de Sud arată că 3I/ATLAS poartă o semnătură chimică diferită de cea a cometelor formate în Sistemul Solar.

Descoperirea este importantă fiindcă 3I/ATLAS nu este o cometă obișnuită care s-a născut lângă Soare. Ea a venit din spațiul interstelar și traversează pentru scurt timp „cartierul” nostru cosmic înainte de a pleca mai departe. Pentru oamenii de știință, fiecare analiză a acestui obiect oferă o șansă rară de a studia direct material provenit dintr-un alt sistem planetar.

Ce spun izotopii despre locul în care s-a format cometa

Echipa condusă de astronomul Cyrielle Opitom a analizat raporturile izotopice ale carbonului și azotului din gazele eliberate de cometă. Izotopii sunt variante ale aceluiași element, cu același număr de protoni, dar cu un număr diferit de neutroni. Tocmai aceste mici diferențe pot păstra informații despre temperatura, radiația și compoziția chimică a mediului în care s-a format un corp ceresc.

În cazul lui 3I/ATLAS, raporturile măsurate pentru carbon și azot sunt mai mari decât cele observate în mod obișnuit la cometele din Sistemul Solar. Cercetătorii au comparat aceste valori cu măsurători realizate pentru comete locale și cu modele despre discurile de gaz și praf din jurul stelelor tinere. Concluzia este că obiectul s-ar fi format departe de steaua sa-mamă, într-o zonă extrem de rece, din material cu o compoziție diferită de cea care a dat naștere Pământului și planetelor noastre.

Vezi și:

Cum depui contestație la Bacalaureat. Cum se recorectează lucrările scrise și ce se întâmplă dacă diferența dintre note este mai mare de 1,5 puncte

Observațiile indică și faptul că steaua din jurul căreia a apărut cometa era probabil una cu metalicitate scăzută. În astronomie, „metale” înseamnă toate elementele mai grele decât heliul. O stea cu puține astfel de elemente este, de regulă, una formată într-o perioadă mai timpurie a Universului, când materia nu fusese încă îmbogățită de generații succesive de stele.

Mai veche decât Sistemul Solar, posibil cu miliarde de ani

Estimările prezentate de Observatorul European de Sud arată că 3I/ATLAS ar putea fi de peste două ori mai veche decât Soarele. Cum Sistemul Solar are aproximativ 4,6 miliarde de ani, asta ar însemna că materialul din care a apărut cometa s-ar putea fi format în urmă cu 10-12 miliarde de ani, într-o perioadă foarte timpurie din istoria galaxiei noastre.

Nu înseamnă că astronomii au identificat exact steaua de origine a cometei. După miliarde de ani petrecuți prin spațiul interstelar, un astfel de traseu este aproape imposibil de reconstruit complet. Totuși, analiza chimică funcționează ca un fel de amprentă: nu spune neapărat „adresa” exactă a locului de unde vine obiectul, dar oferă indicii despre condițiile în care s-a format.

Vezi și:

Calea Lactee este mai mare decât credeam: brațele sale exterioare se află cu 10% mai departe

Un Game Boy din 1998 a fotografiat Jupiter cu un telescop uriaș: experimentul care combină nostalgia cu astronomia

Faptul că această cometă interstelară 3I/ATLAS este atât de luminoasă și activă le-a permis astronomilor să o studieze mult mai bine decât pe ceilalți doi vizitatori interstelari confirmați până acum: 1I/‘Oumuamua și 2I/Borisov. ‘Oumuamua nu a prezentat o activitate cometară clară, iar Borisov a fost prea slab pentru ca specialiștii să îi poată măsura aceleași raporturi izotopice.

O fereastră rară spre formarea planetelor din alte sisteme

Cometele sunt considerate capsule ale timpului. Ele păstrează gheață, praf și molecule care pot rămâne aproape neschimbate timp de miliarde de ani. În mod normal, astronomii pot studia doar cometele formate în propriul Sistem Solar. 3I/ATLAS oferă însă o mostră naturală venită dintr-o altă regiune a galaxiei, fără să fie nevoie de o misiune spațială trimisă la sute sau mii de ani-lumină distanță.

Asta face ca obiectul să fie valoros nu doar pentru studiul cometelor, ci și pentru înțelegerea modului în care se formează planetele. Dacă materialul său s-a născut în condiții diferite de cele din jurul Soarelui, atunci arată că există mai multe „rețete” prin care pot apărea lumi, asteroizi și comete în Calea Lactee.

3I/ATLAS a atras și multe teorii spectaculoase după descoperirea sa, inclusiv presupuneri despre o posibilă origine artificială. Cercetările de până acum susțin însă explicația mult mai realistă: este o cometă naturală, chiar dacă una extrem de neobișnuită. Un semnal radio detectat de la 3I/ATLAS a fost interpretat tot ca rezultat al activității naturale a obiectului, nu ca dovadă a unei tehnologii extraterestre.

Pe măsură ce cometa se îndepărtează de Soare și devine tot mai slabă, observațiile directe vor fi mai dificile. Datele deja adunate de Very Large Telescope, James Webb și ALMA vor continua însă să fie analizate. Iar 3I/ATLAS ar putea rămâne, pentru mult timp, una dintre cele mai prețioase mostre naturale dintr-un alt sistem planetar ajunse vreodată atât de aproape de Pământ.

Bryan Johnson, obsedat de longevitate, a primit un diagnostic fără vindecare: „Stomacul meu se mănâncă singur”