Cine moștenește dacă o persoană moare fără copii. Când ajung casa și banii la frați, părinți sau soț

Moștenirea unei persoane care moare fără copii poate ridica întrebări importante pentru familie, mai ales atunci când în patrimoniu există o locuință, bani sau alte bunuri de valoare. În această situație, legea stabilește o ordine clară a persoanelor care pot veni la succesiune. Părinții și frații defunctului fac parte din aceeași clasă de moștenitori, iar soțul supraviețuitor are propriul drept succesoral și poate moșteni împreună cu aceștia. Cotele diferă însă în funcție de rudele care mai sunt în viață la momentul deschiderii moștenirii.

Ce se întâmplă dacă o persoană moare fără copii

Potrivit regulilor privind moștenirea legală, descendenții reprezintă prima clasă de moștenitori. În lipsa acestora, intră în discuție clasa a doua, formată din ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați.

În această categorie intră părinții defunctului, respectiv mama și tatăl, precum și frații și surorile acestuia. Descendenții fraților pot avea, la rândul lor, vocație succesorală în condițiile prevăzute de lege.

Prin urmare, dacă o persoană moare fără copii, casa, banii și celelalte bunuri care fac parte din masa succesorală nu ajung automat la frați. În primul rând trebuie stabilit cine mai este în viață și care este situația familială a persoanei decedate.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Un aspect important este că soțul supraviețuitor nu face parte din cele patru clase de moștenitori legali, însă legea îi recunoaște un drept propriu la moștenire. Acesta poate veni la succesiune împreună cu rudele din clasa chemată de lege.

Cât moștenește soțul dacă nu există copii

În cazul în care defunctul nu are copii, cota soțului supraviețuitor depinde de rudele cu care acesta vine la moștenire.

Dacă soțul supraviețuitor moștenește împreună cu părinții și frații defunctului, acesta primește o treime din moștenire. Restul de două treimi revine clasei a doua de moștenitori, adică părinților și fraților sau surorilor, potrivit regulilor de împărțire prevăzute de Codul civil.

Vezi și:

Bani de la fostul soț și după divorț. Când poate fi acordată pensia de întreținere

Stai cu chirie și se strică centrala. Cine plătește reparația: proprietarul sau chiriașul?

Dacă există soț și doar părinți, fără frați sau surori care să vină la moștenire, soțul primește jumătate din moștenire, iar cealaltă jumătate revine părinților.

Același procent se aplică atunci când există soț și doar frați sau surori, fără părinți care să vină la moștenire: soțul primește jumătate, iar cealaltă jumătate este împărțită între colateralii privilegiați.

Dacă nu există nici părinți, nici frați sau alte rude din clasele care pot veni la moștenire, soțul supraviețuitor poate culege întreaga moștenire.

Când moștenesc părinții și frații

Părinții sunt considerați ascendenți privilegiați, iar frații și surorile, precum și descendenții acestora în condițiile legii, sunt colaterali privilegiați. Aceștia formează clasa a doua de moștenitori.

Dacă nu există soț supraviețuitor și la moștenire vin ambii părinți împreună cu frații, părinții primesc împreună jumătate din partea succesorală care le revine, iar frații primesc cealaltă jumătate.

Dacă există un singur părinte care vine la moștenire împreună cu frații, părintele primește un sfert din partea succesorală a clasei a doua, iar frații împart celelalte trei sferturi.

În cazul în care vin la moștenire doar părinții, fără frați sau surori, aceștia împart în mod corespunzător partea care le revine. Dacă sunt doi părinți, aceștia împart partea în mod egal.

Frații care au vocație succesorală împart, în principiu, în mod egal partea care le revine. Există însă reguli speciale atunci când intervine reprezentarea succesorală sau când rudele provin din linii colaterale diferite.

Cum se împarte casa între moștenitori

Aceleași cote succesorale se aplică și în cazul unei case care aparținea persoanei decedate și face parte din masa succesorală. Casa nu este atribuită automat unuia dintre moștenitori doar pentru că este părinte, frate sau soț.

Înainte de stabilirea cotelor succesorale trebuie determinat ce bunuri și ce drepturi aparțineau efectiv defunctului. De exemplu, în cazul unui bun deținut împreună de soți, în masa succesorală intră partea care îi aparținea persoanei decedate, nu automat întregul bun. Stabilirea masei succesorale este, prin urmare, esențială pentru calcularea cotelor fiecărui moștenitor.

Dacă mai mulți moștenitori dobândesc drepturi asupra aceleiași locuințe, aceștia pot ajunge să dețină cote-părți din imobil. Împărțirea efectivă a bunurilor se poate realiza ulterior prin partaj, în condițiile legii.

Ce se întâmplă cu banii și celelalte bunuri

Banii aflați în patrimoniul persoanei decedate intră, la rândul lor, în masa succesorală. Ei se împart potrivit cotelor succesorale stabilite pentru persoanele care vin la moștenire.

Astfel, în cazul unui defunct fără copii, dar cu soț, părinți și frați, nu există o regulă potrivit căreia banii ajung automat la frați sau, dimpotrivă, exclusiv la soț. Fiecare categorie primește partea stabilită de Codul civil, în funcție de componența familiei.

Este importantă și diferența dintre bunurile care aparțineau exclusiv defunctului și cele care erau deținute împreună cu o altă persoană. Doar drepturile care aparțineau persoanei decedate intră în masa succesorală.

Testamentul poate schimba situația

Regulile prezentate se referă la moștenirea legală, adică situația în care succesiunea este stabilită potrivit ordinii și cotelor prevăzute de lege.

Existența unui testament poate schimba modul în care sunt distribuite anumite bunuri, însă libertatea de a dispune prin testament nu este nelimitată în toate situațiile. Codul civil îi consideră moștenitori rezervatari pe soțul supraviețuitor, descendenți și ascendenții privilegiați, ceea ce înseamnă că legea le acordă o protecție succesorală specială.

Prin urmare, faptul că o persoană nu are copii nu înseamnă automat că întreaga avere revine fraților sau soțului. În lipsa descendenților, trebuie analizat cine mai este în viață dintre părinți, frați, soț și celelalte rude care pot avea vocație succesorală.

Ordinea moștenitorilor și cotele acestora sunt stabilite de Codul civil, iar situația concretă poate depinde de existența soțului supraviețuitor, de numărul părinților aflați în viață, de frați sau de descendenții acestora și de eventualele dispoziții testamentare.

Nota redacției Playtech – Acest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept societar și succesiuni.

Cum faci Waze să pornească automat când conectezi telefonul la mașină. Setarea care te scapă de deschiderea aplicației la fiecare drum