Cine locuiește în apartamentele RA-APPS din Bucureşti şi cât costă lunar. Lista care ridică întrebări, doar nouă sunt folosite de demnitari în funcție

Cine locuiește în apartamentele RA-APPS din Bucureşti şi cât costă lunar. Lista care ridică întrebări, doar nouă sunt folosite de demnitari în funcție

Puțini români știu exact ce sunt locuințele RA-APPS și cine are dreptul să locuiască în ele. După publicarea unei liste cu imobilele închiriate persoanelor fizice, a ieșit la iveală un detaliu surprinzător: din cele 220 de locuințe aflate în administrarea regiei și ocupate de persoane fizice, doar nouă sunt folosite efectiv ca locuințe de mandat pentru demnitari aflați în funcție. Restul sunt ocupate în baza unor contracte despre care documentele publice nu oferă informații privind identitatea chiriașilor.

Ce sunt locuințele RA-APPS

RA-APPS, adică Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, administrează clădiri și terenuri aflate în proprietatea statului. Printre acestea se numără vile de protocol, apartamente, case destinate demnitarilor, dar și alte imobile care pot fi închiriate în anumite condiții.

Pe înțelesul tuturor, aceste locuințe reprezintă un patrimoniu imobiliar al statului, amplasat adesea în unele dintre cele mai valoroase zone ale țării. O parte dintre ele sunt puse la dispoziția miniștrilor, parlamentarilor sau altor demnitari pe durata mandatului, iar altele sunt închiriate persoanelor fizice pe baza unor contracte speciale.

Cât încasează statul din chirii

Potrivit registrului publicat de RA-APPS, cele 220 de unități locative aduc statului venituri lunare de aproximativ 159.000 de lei și 91.000 de euro. Cea mai mare parte a fondului locativ se află în București, unde sunt concentrate 192 de poziții administrate prin sucursala SAIFI. Restul imobilelor sunt distribuite între Sinaia, Predeal, Snagov, Cluj-Napoca și alte locații aflate în administrarea regiei.

Datele actualizate în iunie 2026 arată că doar nouă dintre cele 220 de locuințe sunt încadrate oficial ca „locuințe de mandat”, adică sunt atribuite strict pe perioada exercitării unei funcții publice.

Majoritatea acestora sunt situate pe strada Mihai Eminescu nr. 124 din București, un imobil cunoscut de-a lungul timpului pentru faptul că găzduiește demnitari și înalți funcționari ai statului.

Chiriile pentru aceste apartamente sunt departe de nivelul unei locuințe sociale. De exemplu, pentru un apartament de aproape 197 de metri pătrați se plătesc 1.660 de lei și 619 euro pe lună, iar pentru alte unități similare costurile depășesc 1.300 de lei lunar, la care se adaugă sume importante în euro.

Contracte care datează dinainte de 1989

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale listei publicate este existența unor contracte foarte vechi, unele semnate înainte de căderea regimului comunist.

Printre acestea se află contracte încheiate în 1982, 1984 și 1988, care au fost menținute ulterior pe durată nedeterminată în baza unor acte normative adoptate după 1990.

De exemplu, pentru o locuință de aproape 90 de metri pătrați de pe strada Spătar Milescu, contractul datează din mai 1984 și presupune o chirie de 284 de euro pe lună. Alte apartamente din zone exclusiviste precum Kiseleff generează venituri de peste 2.500 de euro lunar pentru RA-APPS.

Cele mai mari apartamente sunt în centrul Capitalei

Registrul arată că cele mai spațioase locuințe sunt amplasate în zone premium ale Bucureștiului. Cel mai mare apartament listat are peste 258 de metri pătrați și se află pe strada Alecu Russo. Pentru acesta se plătesc peste 760 de lei și peste 1.000 de euro lunar.

În clasament urmează mai multe apartamente din Kiseleff și Mihai Eminescu, cu suprafețe care depășesc frecvent 180-200 de metri pătrați.

Documentul publicat de RA-APPS relevă și existența unor situații litigioase. Mai multe apartamente din București figurează în proceduri de evacuare sau de eliberare, inclusiv locuințe situate pe strada Mihai Eminescu, bulevardul Magheru, strada Paris sau strada Herăstrău.

În zona montană, regia se află în litigiu cu chiriași ai unor locuințe din Predeal, unde toate cele patru imobile administrate pe strada Postăvarului fac obiectul unor procese privind neeliberarea spațiilor.

Lista publicată oferă astfel o imagine rară asupra unuia dintre cele mai puțin cunoscute patrimonii imobiliare ale statului român, însă fără a răspunde la întrebarea care stârnește cel mai mare interes public: cine sunt, de fapt, chiriașii majorității acestor locuințe.