ChatGPT, Grok și Claude au distribuit știri din presa rusă sancționată de UE. Avertismentul care a lipsit din răspunsurile AI

Când primești un rezumat de știri de la un chatbot, textul ordonat și explicațiile clare pot inspira încredere. Totuși, contează și de unde provin informațiile. O investigație a organizației Reporteri fără Frontiere (RSF) arată că unele instrumente AI pot reproduce materiale din presa de stat rusă sancționată de Uniunea Europeană, fără să semnaleze consecvent acest lucru.

ChatGPT, Grok și Claude au furnizat rezumate, citate și linkuri către asemenea publicații. Testele au presupus solicitări explicite pentru aceste surse, nu simple întrebări despre actualitate. Rezultatele documentează o vulnerabilitate, fără să arate cât de frecvent apare problema în conversațiile obișnuite.

Cercetătorii au cerut știri din surse rusești sancționate

Potrivit investigației RSF, solicitările au fost trimise în franceză, din Paris. Lista includea RT, Sputnik, RIA Novosti și alte instituții media sancționate. Unele instrucțiuni cereau și găsirea unor surse alternative atunci când accesul direct era blocat.

În relatarea publicată de Euronews, Vincent Berthier, coordonatorul departamentului de tehnologie al RSF, explică faptul că unele sisteme întâlneau pagini care menționau sancțiunile și continuau căutarea. Avertismentul nu apărea întotdeauna în răspunsul final.

Comportamentul a diferit între servicii. Instrumentul Mistral a găsit materiale republicate pe alte platforme, Gemini a refuzat mai multe solicitări, dar a acceptat unele, iar Meta AI a respins constant cererile din test, invocând restricțiile europene.

Problema are precedente. Am analizat anterior un raport despre preluarea unor narațiuni pro-Kremlin de către modelele Mistral. Cercetările au metodologii diferite, dar ridică aceeași întrebare despre selecția surselor folosite de AI.

Un răspuns convingător nu garantează o sursă credibilă

OpenAI a transmis RSF că tratează serios constatările și le examinează. Anthropic a anunțat că evaluează funcția de căutare web pentru a identifica și corecta situațiile în care utilizatorilor le sunt prezentate surse mai puțin credibile sau relevante.

RSF a sesizat autoritățile competente și a transmis concluziile Comisiei Europene. Organizația cere ca asistenții conversaționali să fie tratați și ca instrumente de distribuire a informației. Sesizările nu reprezintă, în sine, un verdict juridic împotriva companiilor.

Pentru publicul din România, discuția este relevantă într-un moment în care AI-ul intră în obiceiurile zilnice. Un studiu MKOR despre utilizarea inteligenței artificiale arată că 70% dintre respondenții de 18–65 de ani declară că folosesc asemenea instrumente. Recunoașterea unui text generat automat rămâne însă diferită de verificarea corectitudinii sale.

Când citești un rezumat AI, deschide linkurile, verifică publicația și compară afirmațiile importante cu surse independente. Un chatbot poate reformula fluent o informație fără să-i verifice suficient credibilitatea. Iar absența unui avertisment nu înseamnă că sursa a trecut printr-un control editorial riguros.

Dronele, noua amenințare din Marea Neagră. De ce sunt atât de greu de oprit și ce trebuie să se întâmple pentru ca România să ceară ajutorul NATO