Cercetătorii au identificat urme de sânge într-un os de dinozaur vechi de 115 milioane de ani. Descoperirea ar putea schimba studiul fosilelor

Oasele unui dinozaur carnivor care a trăit în urmă cu aproximativ 115 milioane de ani ar putea păstra urme ale unor globule roșii. Cercetătorii au identificat structuri microscopice asemănătoare celulelor sanguine, precum și urme de hem, un compus organic esențial pentru transportul oxigenului prin sânge. Dacă interpretarea va fi confirmată, descoperirea ar putea deschide noi posibilități pentru studierea biologiei dinozaurilor.

Analiza a fost realizată pe fragmente din membrele posterioare ale unui Aratasaurus, un dinozaur de mici dimensiuni care a trăit pe teritoriul actual al Braziliei. Rezultatele au fost publicate în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences, dar interpretarea structurilor descoperite este deja contestată de unii specialiști, scrie The Guardian.

Ce au găsit cercetătorii în osul dinozaurului

Echipa coordonată de profesoara Kliti Grice, de la Universitatea Curtin din Australia, a analizat oasele unui Aratasaurus folosind microscopie electronică și teste chimice. Imaginile au scos la iveală structuri mici, rotunde, aflate în canale fine prin care treceau cândva vasele de sânge.

Forma acestora le-a atras atenția cercetătorilor, deoarece seamănă cu cea a globulelor roșii. Analizele chimice au identificat, în același timp, prezența hemului și a unor compuși rezultați din degradarea sa.

Vezi și:

TABEL. Câți bani ar primi pensionarii în plus în 2027. Sunt două variante de majorare, calcule pentru pensii de 3.000, 4.000 și 5.000 de lei

Hemul este o componentă organică a hemoglobinei, proteina din globulele roșii care permite transportul oxigenului în organism. Identificarea sa în fosila unui dinozaur atât de vechi ar putea indica faptul că anumite urme ale chimiei biologice originale au supraviețuit proceselor de fosilizare.

Cercetătorii au găsit și urme ale aminoacizilor care alcătuiesc colagenul, o proteină importantă pentru țesuturile conjunctive și pentru structura oaselor. Profesoara Grice a descris rezultatele drept o „ecou mineral și molecular” al biologiei originale a dinozaurului. Potrivit acesteia, nu au mai fost identificate până acum, în interiorul unei fosile, structuri considerate globule roșii fosilizate cu o compoziție chimică asociată hemului.

Cum au putut supraviețui urmele de sânge timp de 115 milioane de ani

Conservarea unor asemenea urme biologice reprezintă o provocare pentru cercetători. Țesuturile și moleculele organice se degradează, de regulă, mult mai repede decât structurile minerale care formează fosilele. De aceea, identificarea unor posibile resturi de celule sanguine într-un os atât de vechi ridică întrebări despre condițiile care au permis conservarea lor.

Vezi și:

O pasăre care nu putea zbura, veche de 150 de milioane de ani, schimbă ce știm despre evoluția păsărilor

Dinozaurul uriaș cu pene și gheare de peste un metru, descoperit în China. Arăta înspăimântător, dar probabil mânca plante

Echipa coordonată de Grice propune că un rol important l-ar fi putut avea hausmannitul, un compus pe bază de mangan. Acesta s-ar fi format în interiorul și în jurul structurilor asemănătoare globulelor roșii, contribuind la stabilizarea lor înainte de fosilizare.

Același proces ar fi putut favoriza păstrarea unor urme de aminoacizi asociați colagenului. Ipoteza ar putea explica de ce anumite componente chimice au rezistat atât de mult timp, chiar dacă țesuturile originale nu mai există în forma lor inițială.

Fosilele de Aratasaurus au fost descoperite în 2008, într-o mină din nord-estul Braziliei. Rămășițele au ajuns ulterior la Muzeul Național al Braziliei, unde au continuat să fie studiate. Tocmai analiza unor fragmente păstrate în colecția muzeului a dus la identificarea structurilor care au declanșat cercetarea.

De ce contenstă unii paleontologi identificarea globulelor roșii

Descoperirea nu este acceptată fără rezerve. Mary Schweitzer, profesoară la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, cunoscută pentru cercetările sale asupra vaselor de sânge și țesuturilor moi conservate în fosile de dinozauri, consideră că dovezile nu sunt suficiente pentru a confirma prezența globulelor roșii.

Una dintre obiecțiile sale ține de forma structurilor observate la microscop. Globulele roșii ale dinozaurilor ar fi trebuit să aibă un nucleu, specific celulelor sanguine ale multor vertebrate care nu sunt mamifere. Acesta ar fi creat o proeminență în centrul celulei, conferindu-i un aspect bombat pe ambele părți. În schimb, structurile identificate de echipa lui Grice par concave, ceea ce ridică posibilitatea ca ele să aibă o altă origine.

Schweitzer este mai convinsă de rezultatele chimice care indică prezența hemului și a aminoacizilor asociați colagenului. Ea consideră că fosilele conservate în condiții excepționale pot oferi mult mai multe informații decât se credea până acum. Tehnologiile moderne de analiză pun sub semnul întrebării ideea că toate moleculele organice originale dispar după cel mult un milion de ani.

Ce ar putea afla oamenii de știință din fosilele deja existente

Dacă prezența urmelor de globule roșii va fi confirmată, cercetătorii ar putea obține informații noi despre sângele, metabolismul și nivelul de activitate al dinozaurilor. Analiza moleculelor păstrate în fosile ar putea contribui la reconstruirea unor aspecte ale biologiei acestor animale care nu pot fi deduse doar din forma oaselor.

Totuși, echipa lui Grice avertizează că rezultatele nu înseamnă că ADN-ul sau proteinele complexe au supraviețuit în fosile timp de zeci sau sute de milioane de ani. Cercetătoarea spune că scopul studiului nu este găsirea unor molecule care ar permite readucerea dinozaurilor la viață, ci stabilirea cantității de informație moleculară care poate rezista în timp.

Aplicația mașinii nu mai pornește climatizarea de la distanță: cont, semnal sau setări de confidențialitate