Ce se întâmplă cu banii de pensie dacă mori înainte să-i recuperezi. Diferența uriașă dintre Pilonul I și Pilonul II

Un român de 25 de ani care începe acum să lucreze pe salariul mediu și are o carieră completă ar putea contribui timp de aproximativ 39 de ani la sistemul public de pensii, însă un calcul realizat de Termene.ro arată că, în scenariul analizat, pensiile încasate ar ajunge la valoarea contribuțiilor abia în jurul vârstei de 74 de ani. Cu alte cuvinte, pentru o pensionare la 65 de ani ar fi necesari încă aproximativ nouă ani numai pentru atingerea pragului de echilibru, fără ca acest lucru să însemne că Pilonul I funcționează asemenea unui cont bancar din care pensionarul își retrage propriile economii.

Ce înseamnă, de fapt, pragul de 74 de ani

Calculul pornește de la o carieră completă și de la condițiile actuale ale sistemului, iar randamentul implicit al contribuțiilor ar fi de aproximativ minus 41% la 65 de ani. Acesta urcă pe măsură ce persoana încasează pensia și devine pozitiv în jurul vârstei de 74 de ani, ajungând la peste 5% la 90 de ani.

O a doua variantă de calcul, ajustată cu probabilitatea de supraviețuire la fiecare vârstă, pornește de la aproximativ minus 16% și trece pe plus în jurul vârstei de 72 de ani.

Pragul trebuie însă interpretat cu atenție. El reprezintă un calcul financiar între contribuțiile plătite și beneficiile primite, nu momentul în care statul termină de restituit un depozit personal.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Ce se întâmplă dacă pensionarul moare mai devreme

Aici apare diferența fundamentală dintre Pilonul I și un cont de economii. Contribuțiile la pensia publică nu sunt păstrate într-un cont individual pe numele fiecărui salariat, astfel încât, dacă acesta moare, nu există un „sold” rămas care să fie transferat automat copiilor sau celorlalți moștenitori.

Banii plătiți astăzi prin Pilonul I finanțează, în principal, pensiile plătite astăzi, mecanismul fiind unul de tip „pay as you go”. În schimbul contribuțiilor, salariatul dobândește drepturi în sistemul public, urmând ca pensia sa să fie finanțată de generațiile active din perioada în care el va fi pensionar.

Există pensia de urmaș, dar aceasta se acordă soțului supraviețuitor și copiilor numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Prin urmare, nu orice moștenitor primește automat o sumă corespunzătoare contribuțiilor persoanei decedate.

Vezi și:

Cât valorează 15 ani de contribuții la pensie. Diferența dintre un român plătit cu salariul minim și unul cu salariul mediu

Cât valorează un an în plus de muncă la pensie. Diferența dintre 35 și 40 de ani lucrați

Pilonul II schimbă complet regula moștenirii

Situația este diferită în cazul pensiei private obligatorii. Din contribuția de asigurări sociale de 25% din salariul brut, în prezent 4,75 puncte procentuale sunt direcționate către Pilonul II, iar restul corespunzător sistemului de pensii merge către componenta publică.

La Pilonul II există un activ personal acumulat, iar dacă participantul moare înainte să folosească banii, sumele nu dispar, ci pot reveni moștenitorilor potrivit regulilor aplicabile sistemului.

Tocmai această diferență face importantă comparația dintre cele două sisteme: Pilonul I oferă protecție pe toată durata vieții, inclusiv împotriva riscului ca pensionarul să trăiască foarte mult, în timp ce Pilonul II acumulează active individuale care sunt proprietatea participantului și sunt transmisibile.

Nu toți românii au aceeași șansă să ajungă la 74 de ani

Calculul devine și mai interesant dacă este pus lângă datele privind speranța de viață. La nivel național există diferențe foarte mari între femei și bărbați, dar și între județe și mediile de rezidență.

Datele citate în analiză indică, la extreme, o speranță de viață de 85,26 ani pentru femeile din mediul rural din Vâlcea și numai 69,44 ani pentru bărbații din mediul rural din Tulcea. La nivel național, valorile sunt de 81,02 ani pentru femei și 73,88 ani pentru bărbați.

Asta scoate la iveală un paradox: regulile sistemului sunt în mare parte aceleași, însă probabilitatea de a încasa pensie suficient de mult timp pentru a trece de pragul financiar calculat nu este identică pentru toată populația.

Problema generației care se va pensiona peste 30 de ani

Mai există o presiune majoră: demografia. Populația României ar urma să scadă spre aproximativ 15,5 milioane de persoane în 2070, în scenariul de bază, iar grupa de 25-64 de ani, din care provine grosul contribuabililor, ar putea coborî spre 7,6 milioane.

În același timp, populația de peste 65 de ani va rămâne numeroasă, ceea ce înseamnă mai puțini salariați care vor trebui să susțină mai mulți pensionari.

Proiecțiile privind rata de înlocuire ilustrează această presiune. După un nivel de aproximativ 43% în jurul anului 2026, rata brută de înlocuire din sistemul public este proiectată să coboare până la aproximativ 24% în 2070.

Pentru generațiile tinere, întrebarea importantă nu mai este, așadar, doar „cât voi avea pensia?”, ci și cât din venitul de la bătrânețe va proveni din sistemul public, cât din Pilonul II și cât va trebui economisit separat. Iar diferența dintre cele două componente rămâne esențială: Pilonul I asigură un venit pe viață, dar nu lasă în urmă un sold individual, în timp ce banii acumulați în Pilonul II aparțin participantului și pot fi moșteniți.

Noul an școlar aduce schimbări majore pentru liceeni. Programa se modifică după aproape 20 de ani și apar materii noi