Ce salarii ar putea avea preoții din ianuarie 2027. Motivul pentru care oamenii Bisericii sunt plătiți din bugetul statului

Noua lege a salarizării unitare, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, a readus în atenția publică una dintre cele mai sensibile teme din societatea românească: salariile preoților și finanțarea cultelor religioase din bani publici. Dincolo de cifrele prevăzute în proiectul legislativ, discuțiile din mediul online arată că subiectul este mult mai complex și atinge teme precum transparența, rolul Bisericii în societate și modul în care sunt cheltuiți banii proveniți din bugetul statului. Pentru unii români, sprijinul financiar acordat cultelor este justificat prin rolul social, educațional și caritabil pe care Biserica îl are în comunități. Pentru alții, sistemul ar trebui regândit, iar finanțarea publică redusă sau eliminată.

Ce salarii prevede noua grilă de salarizare pentru personalul Bisericii

Potrivit proiectului noii legi a salarizării, personalul clerical ar urma să beneficieze de salarii brute lunare cuprinse între aproximativ 5.822 și 6.560 de lei.

Sumele sunt calculate pe baza unei valori de referință de 4.100 de lei și a unor coeficienți de ierarhizare cuprinși între 1,42 și 1,60, în funcție de pregătirea profesională, studiile absolvite și funcția ocupată.

Din punct de vedere tehnic, formula de calcul este similară cu cea utilizată pentru alte categorii de personal plătite din fonduri publice. Cu toate acestea, în cazul clerului, dezbaterea depășește zona strict salarială și ajunge la întrebarea care apare de fiecare dată când sunt discutate veniturile preoților.

Vezi și:

Poți conduce dacă ai diabet? Situațiile în care dreptul de a conduce poate fi restricționat și ce spune legea în 2026

De ce sunt plătiți preoții din bani publici

Una dintre cele mai frecvente întrebări formulate de români privește sursa finanțării.

„De ce sunt preoții plătiți din veniturile statului, în condițiile în care prestează servicii care generează bani, majoritatea nefiscalizate și netaxate?”, se întreabă unul dintre participanții la dezbaterea de pe internet.

Sistemul actual are la bază legislația privind sprijinul acordat cultelor religioase recunoscute în România. Statul contribuie la plata personalului clerical, argumentând că activitatea religioasă reprezintă și un serviciu de interes public, iar cultele au avut un rol important în păstrarea identității naționale și în furnizarea unor servicii sociale.

Un alt participant la discuție explică această situație prin statutul special al organizațiilor religioase.

„Biserica Ortodoxă este literalmente o instituție și plătește alte taxe, dar are statut special pentru că este o organizație religioasă. Toate organizațiile religioase de la noi au acest statut, inclusiv cele musulmane sau catolice”, arată acesta.

Cereri pentru mai multă transparență

O parte importantă a dezbaterii este legată de transparența financiară.

„Când vedem de la biserică același nivel de transparență care se cere de la ONG-uri?”, întreabă un internaut.

Mulți dintre cei care critică actualul sistem susțin că publicul ar trebui să aibă acces mai facil la informații privind utilizarea fondurilor publice primite de cultele religioase.

„La asta se adaugă banii primiți de la stat, de la guvern și autorități locale, despre care nu știm ce face biserica cu ei. Suntem toți mai afectați de ce face biserica cu miliarde din bani publici decât de ce face o organizație civică cu câteva zeci de mii de lei din bani privați”, susține un alt participant la dezbatere.

Veniturile din nunți, botezuri și înmormântări rămân un subiect sensibil

Un alt punct controversat îl reprezintă veniturile generate de activitățile desfășurate în cadrul parohiilor.

„Nu știu pe la ce nunți, botezuri și înmormântări ai fost tu, dar la cele la care am fost eu preotul nu afișa tarife. Cum preoții oficiază genul acesta de evenimente des, se strânge o sumă lunară frumușică”, afirmă un utilizator.

De cealaltă parte, există și opinii care amintesc faptul că legislația nu obligă credincioșii să plătească anumite sume pentru serviciile religioase.

„Dacă nu afișează tarif, nu ești obligat să îi dai bani. El, în schimb, este obligat să îți oficieze ceremonia. Dacă oamenii ar reclama eventualele abuzuri la protopopiat sau la ANAF, multe lucruri s-ar schimba”, spune un alt comentator.

O dezbatere care revine periodic

Discuțiile despre salariile preoților și finanțarea cultelor reapar aproape de fiecare dată când sunt anunțate modificări salariale în sectorul public. Pentru susținătorii actualului sistem, sprijinul financiar acordat clerului reprezintă o recunoaștere a rolului pe care Biserica îl are în comunități, mai ales în zonele rurale și în activitățile sociale.

Criticii consideră însă că este nevoie de mai multă transparență și de o delimitare mai clară între finanțarea publică și veniturile obținute din activitățile desfășurate de parohii.

Cert este că noua lege a salarizării a readus în prim-plan o dezbatere care depășește simpla discuție despre salarii și atinge teme sensibile legate de relația dintre stat, Biserică și contribuabili.

Secretul din spatele celei mai mari biserici din lume. Cum a fost împlinit visul imposibil al lui Antoni Gaudí după 100 de ani