Ce locuințe au TVA de 21% începând din 1 octombrie. Cum se aplică măsura și cât plătesc în plus românii
Cumpărarea unei locuințe noi poate deveni, de la 1 octombrie 2026, considerabil mai scumpă pentru românii care nu se mai încadrează în regimul tranzitoriu de TVA de 9%. Diferența dintre cele două cote este de 12 puncte procentuale și poate însemna zeci de mii de lei în plus la prețul final al unui apartament. Aplicarea noilor reguli a fost amânată în anumite situații după atacul cibernetic care a blocat sistemele Cadastrului.
De ce a fost prelungit termenul până la 30 septembrie
Schimbarea regimului TVA pentru locuințe a fost stabilită anterior, însă problemele informatice întâmpinate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară au complicat tranzacțiile.
Începând din 14 iulie 2026, sistemele informatice gestionate de ANCPI, inclusiv e-Terra, au devenit nefuncționale în urma unui atac cibernetic. Blocajul a apărut într-un moment sensibil pentru persoanele care trebuiau să finalizeze documentele necesare tranzacțiilor imobiliare.
Pentru ca persoanele afectate de problemele Cadastrului să nu piardă posibilitatea aplicării regimului tranzitoriu din motive independente de ele, Parlamentul a prelungit până la 30 septembrie 2026 termenul relevant pentru încheierea tranzacțiilor vizate de modificare.
De la 1 octombrie, această perioadă suplimentară s-a încheiat.
Când ajunge TVA la 21%
Pentru cumpărătorul obișnuit, este importantă diferența dintre regimul tranzitoriu și regula generală. Cota standard de TVA este acum de 21%, iar vechiul TVA redus de 9% pentru locuințele cumpărate de persoane fizice nu mai reprezintă regula generală pentru contractele noi.
Există însă situații tranzitorii pentru anumite locuințe contractate anterior schimbării legislației, dacă sunt respectate condițiile și termenele stabilite de lege.
De aceea, pentru persoanele care au semnat anterior un antecontract sau o promisiune de vânzare-cumpărare, data documentului, data și valoarea avansului și momentul livrării locuinței sunt esențiale pentru stabilirea cotei aplicabile.
Cât înseamnă diferența dintre TVA de 9% și 21%
Impactul financiar este ușor de observat dacă prețul stabilit de dezvoltator este exprimat fără TVA. Să presupunem că un apartament are un preț fără TVA de 300.000 de lei. Cu TVA de 9%, taxa este de 27.000 de lei, iar cumpărătorul plătește în total 327.000 de lei. La TVA de 21%, taxa ajunge la 63.000 de lei, iar prețul final urcă la 363.000 de lei. Diferența este de 36.000 de lei.
Pentru o locuință de 450.000 de lei fără TVA, prețul final ar fi 490.500 de lei cu TVA de 9%. La 21%, ajunge la 544.500 de lei. Cumpărătorul plătește astfel cu 54.000 de lei mai mult.
Impactul este și mai vizibil la un preț de 600.000 de lei fără TVA. Cu 9%, locuința costă 654.000 de lei. Cu TVA de 21%, prețul final este de 726.000 de lei, adică o diferență de 72.000 de lei.
Desigur, aceste calcule presupun că prețul din contract este exprimat fără TVA și că taxa este adăugată și suportată de cumpărător.
Atenție dacă în contract apare deja prețul final
În practică, modul în care cumpărătorul resimte modificarea depinde și de contract. Dacă dezvoltatorul a stabilit un preț fără TVA, peste care se adaugă cota legală aplicabilă în momentul livrării, diferența poate ajunge direct în sarcina cumpărătorului.
Dacă documentele prevăd însă un preț total, cu TVA inclus, situația trebuie analizată în funcție de clauzele contractuale. Nu trebuie presupus automat că dezvoltatorul poate solicita în orice situație diferența de TVA peste suma totală convenită.
TVA de 11% există în continuare pentru anumite clădiri
Codul fiscal păstrează o cotă redusă de 11% pentru anumite livrări cu caracter social, inclusiv unele clădiri destinate căminelor de bătrâni și pensionari, caselor de copii sau centrelor de recuperare.
Această cotă nu trebuie însă confundată cu vechiul TVA redus aplicabil cumpărătorilor obișnuiți de apartamente și case noi.
Pentru românii care au deja un antecontract, cel mai important pas este verificarea documentelor înainte de plata diferenței de preț: data promisiunii de vânzare-cumpărare, avansul achitat, termenul de livrare și modul în care prețul și TVA-ul sunt formulate în contract pot stabili dacă tranzacția mai beneficiază de regimul tranzitoriu sau intră sub cota de 21%.