Ce este „taxa rușinii” de la ANAF. Un dezvoltator a achitat 5 milioane de lei după ce Fiscul i-a scos apartamentele la licitație

ANAF a încasat peste 30 de milioane de lei de la contribuabili care au decis să-și achite datoriile după ce bunurile sechestrate le-au fost scoase la vânzare pe platforma de licitații a Fiscului. Fenomenul a primit neoficial denumirea de „taxa rușinii”, deși nu este vorba despre o taxă propriu-zisă, ci despre datorii achitate în ultimul moment pentru recuperarea bunurilor.

Ce înseamnă, de fapt, „taxa rușinii”

Mecanismul este relativ simplu. Atunci când o persoană sau o companie acumulează datorii pe care nu le achită, ANAF poate trece la executarea silită. Bunurile datornicului pot fi sechestrate și ulterior scoase la licitație pentru ca statul să recupereze sumele restante.

Odată ce proprietățile, mașinile sau alte active ajung pe platforma publică de licitații, presiunea asupra datornicului crește considerabil. Unii contribuabili aleg în acel moment să achite sumele datorate pentru a opri executarea și a evita pierderea bunurilor.

Potrivit secretarului general adjunct al ANAF, Mironel Panțuroiu, Fiscul a recuperat în acest mod peste 30 de milioane de lei. Suma este separată de banii obținuți prin vânzarea efectivă a bunurilor.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Un dezvoltator imobiliar a achitat 5 milioane de lei

Cel mai recent exemplu este cel al unui dezvoltator imobiliar din nord-vestul țării. Acesta avea bunuri sechestrate pentru datorii către stat, iar ANAF a început să le scoată la licitație.

Trei apartamente au fost deja vândute, în timp ce alte peste 20 de proprietăți fuseseră publicate pe platformă. În acel moment, omul de afaceri a achitat aproximativ 5 milioane de lei, reprezentând datoria către stat, și și-a recuperat bunurile care mai puteau fi retrase din procedura de valorificare.

Cazul arată și de ce publicarea bunurilor pe platforma ANAF poate avea efect chiar dacă licitația nu se finalizează întotdeauna cu o vânzare. Perspectiva pierderii efective a proprietăților îi poate determina pe datornici să găsească resursele necesare pentru achitarea restanțelor.

Vezi și:

ANAF și instituțiile statului nu vor mai putea cere anumite chitanțe și adeverințe. Ce se schimbă pentru români

Când depunerile de numerar pot ridica semne de întrebare. Ce verifică ANAF în conturile persoanelor fizice

ANAF a vândut deja bunuri de 80 de milioane de lei

La șase luni de la lansarea platformei e-Licitații, valoarea bunurilor vândute a depășit 80 de milioane de lei.

„În urma valorificărilor, am trecut de dimineață de 80 de milioane de lei și un plus de 14%, este foarte important acest procent, față de prețul de pornire a licitațiilor”, a declarat Mironel Panțuroiu, conform Profit,ro.

Practic, la cele peste 80 de milioane de lei obținute din vânzarea efectivă a bunurilor se adaugă cele peste 30 de milioane recuperate de la datornicii care au plătit după ce activele lor au ajuns pe platformă.

ANAF estimează că ritmul ar putea crește semnificativ în lunile următoare. Instituția pregătește inclusiv reducerea perioadei de publicitate a bunurilor de la 30 la 15 zile, ceea ce ar permite organizarea mai rapidă a licitațiilor.

CFR Marfă poate schimba radical valoarea vânzărilor

O parte importantă a planurilor ANAF este legată de CFR Marfă, companie care are datorii de aproximativ 1,33 miliarde de lei către stat. Fiscul a început o operațiune amplă pentru valorificarea bunurilor sechestrate ale companiei, printre acestea aflându-se peste 13.000 de vagoane și aproximativ 600 de locomotive. Multe dintre active sunt însă într-o stare avansată de degradare.

Evoluția procedurilor de insolvență sau faliment ale CFR Marfă va fi esențială. Dacă bunurile rămân suficient timp în procedura administrată de ANAF, Fiscul speră să recupereze o parte cât mai mare din datorie.

„Dacă societatea CFR Marfă nu intră în insolvență sau în faliment, estimez ca după un an de la lansare să vindem între 500 de milioane și 1 miliard în platforma e-Licitații. Suntem aproape, lucrurile de acum încep să vină”, a declarat reprezentantul ANAF.

Dincolo de valoarea bunurilor vândute, rezultatele de până acum arată că platforma funcționează și ca instrument de presiune asupra datornicilor. Pentru stat, cea mai rapidă variantă rămâne plata voluntară a datoriei înainte ca bunul sechestrat să fie vândut definitiv unui alt cumpărător.

Ce este „taxa rușinii” de la ANAF. Un dezvoltator a achitat 5 milioane de lei după ce Fiscul i-a scos apartamentele la licitație