ANAF și instituțiile statului nu vor mai putea cere anumite chitanțe și adeverințe. Ce se schimbă pentru români

Românii ar putea scăpa de o parte dintre documentele pe care sunt obligați în prezent să le prezinte la ANAF sau la alte instituții publice. Un proiect legislativ aflat în Parlament extinde regulile privind simplificarea administrativă și obligă autoritățile să verifice singure o serie de informații pe care statul le deține deja.

Printre documentele vizate se numără certificatele de atestare fiscală, dovezile privind lipsa datoriilor către stat, chitanțele, ordinele de plată și alte documente prin care cetățenii sau firmele trebuie să demonstreze că și-au achitat anumite obligații.

Principiul din spatele modificării este simplu: dacă informația există deja într-un sistem al statului și instituția o poate verifica electronic, cetățeanul nu ar mai trebui trimis să obțină un document de la o autoritate pentru a-l prezenta unei alte autorități.

Măsura nu este însă în vigoare în această formă. Proiectul a fost adoptat de Senat pe 23 iunie 2026, iar Camera Deputaților este forul decizional. Potrivit fișei legislative consultate la 29 septembrie, inițiativa este trimisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaților.

Vezi și:

Denise Rifai revine pe micul ecran. La ce post TV va putea fi văzută și ce emisiune i se pregătește

Ce documente nu ar mai trebui să duci la ANAF sau la alte instituții

Proiectul vizează două categorii importante de informații. Prima este situația fiscală a persoanelor fizice și juridice, inclusiv existența sau inexistența unor obligații fiscale restante. Cea de-a doua privește efectuarea plăților datorate către autoritățile și instituțiile publice.

În această categorie pot intra obligații fiscale și bugetare, taxe, tarife, amenzi, contribuții și alte sume datorate statului. Dacă informațiile pot fi accesate prin sistemele disponibile instituțiilor, funcționarul ar urma să facă verificarea direct, fără să-i mai ceară persoanei documentul justificativ.

În practică, schimbarea urmărește reducerea solicitării unor documente precum certificatul de atestare fiscală, actele care demonstrează lipsa obligațiilor fiscale restante, dovezile de plată, chitanțele, ordinele de plată sau extrasele de cont, atunci când datele respective pot fi obținute direct de instituție.

Vezi și:

Când depunerile de numerar pot ridica semne de întrebare. Ce verifică ANAF în conturile persoanelor fizice

Vinzi lucrurile din casă pe OLX sau Vinted? De la ce punct poate deveni activitatea ta una care interesează ANAF

Asta înseamnă, de exemplu, că dacă o instituție trebuie să afle dacă o persoană are sau nu datorii fiscale și poate obține informația electronic de la ANAF, cetățeanul nu ar mai trebui să solicite separat documentul de la Fisc doar pentru a-l duce la ghișeul celeilalte instituții.

Instituțiile vor trebui să verifice singure informațiile

Schimbarea propusă merge mai departe decât simpla acceptare a documentelor în format electronic. Autoritățile ar urma să aibă obligația să utilizeze sistemele și mecanismele disponibile pentru verificarea informațiilor.

Proiectul completează cadrul de simplificare administrativă introdus prin OUG 41/2016. Legislația actuală interzice deja instituțiilor publice să solicite, pentru furnizarea unui serviciu public, copii ale unor avize sau documente emise de alte instituții publice. În astfel de situații, instituțiile trebuie să solicite electronic documentele sau extrasele necesare, în condițiile prevăzute de lege.

Există deja și alte măsuri împotriva birocrației. Instituțiile publice nu pot cere cetățenilor dosare cu șină sau alte articole de birotică și papetărie pentru soluționarea cererilor privind serviciile publice.

Noua inițiativă urmărește să extindă acest principiu inclusiv asupra informațiilor fiscale și asupra dovezilor referitoare la plățile către stat.

Când vor mai putea fi cerute chitanțe și alte dovezi

Interdicția nu înseamnă că orice chitanță sau document fiscal va deveni inutil. Există situații în care instituția nu poate verifica electronic informația de care are nevoie.

Potrivit proiectului, documentele justificative vor putea fi solicitate atunci când informația nu poate fi obținută sau verificată prin sistemele disponibile. O astfel de situație poate apărea, de exemplu, dacă o plată nu este încă înregistrată sau nu poate fi identificată electronic.

Prin urmare, regula urmărește în primul rând să elimine actele cerute inutil atunci când informația există deja și poate fi verificată de funcționar.

Schimbarea ar putea avea efecte și pentru firme. În numeroase proceduri administrative, persoanele juridice trebuie să demonstreze că nu au datorii sau că au achitat anumite obligații către stat. Dacă autoritatea poate obține informația direct, proiectul urmărește să elimine necesitatea prezentării repetate a acelorași dovezi.

Proiectul extinde o reformă începută deja în administrație

Eliminarea chitanțelor și adeverințelor inutile face parte dintr-un proces mai amplu prin care statul încearcă să reducă numărul documentelor pe care cetățenii trebuie să le transporte între instituții.

O altă componentă a proiectului privește actele de identitate. Autoritățile ar urma să verifice direct în Registrul Național de Evidență a Persoanelor datele privind identitatea, domiciliul sau reședința, atunci când acestea sunt necesare pentru soluționarea unei cereri sau îndeplinirea unei obligații legale. Proiectul prevede inclusiv interzicerea solicitării sau reținerii copiei actului de identitate în situațiile reglementate.

Problema a devenit mai vizibilă odată cu introducerea cărților electronice de identitate. Cetățenii au semnalat situații în care li se solicită în continuare certificate de naștere, certificate de căsătorie, hotărâri de divorț sau alte documente, deși informațiile respective există deja în bazele de date ale statului.

Românii nu pot invoca încă noua regulă la ghișeu

Pentru cetățeni, cea mai importantă precizare este că modificarea nu trebuie confundată cu o regulă deja aplicabilă. La 29 septembrie 2026, proiectul apare pe site-ul Camerei Deputaților cu numărul PL-x 508/2026, iar Camera Deputaților este camera decizională.

Proiectul a fost adoptat de Senat în luna iunie și a fost transmis ulterior Camerei Deputaților. Pentru a produce efecte juridice în forma finală, trebuie finalizat procesul legislativ și parcurse etapele necesare intrării în vigoare.

Dacă modificările vor fi adoptate definitiv, principiul va fi unul simplu pentru relația românilor cu administrația: atunci când statul are deja informația și o poate verifica electronic, cetățeanul nu ar mai trebui pus să facă drumuri pentru a obține o hârtie de la o instituție și a o depune la alta.

ANAF și instituțiile statului nu vor mai putea cere anumite chitanțe și adeverințe. Ce se schimbă pentru români