Câți români mai pleacă definitiv în străinătate și de ce nu se mai întorc. Nu mai este vorba doar despre bani

Nesiguranța privind locurile de muncă, salariile, taxele și calitatea serviciilor publice îi face pe mulți români să se întrebe cum va arăta viitorul lor în țară, iar cele mai recente date despre migrația definitivă arată o schimbare importantă de tendință. Aproape 55.000 de români și-au stabilit în 2025 domiciliul în străinătate, cel mai mare număr înregistrat după 1990, în timp ce numărul celor care au revenit definitiv în România a scăzut puternic.

Aproape 55.000 de români au plecat definitiv într-un singur an

În 2025, 54.966 de persoane au plecat definitiv din România, cel mai ridicat nivel din ultimii 35 de ani, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Un număr mai mare a fost consemnat ultima dată în 1990, când 96.929 de persoane și-au stabilit domiciliul în străinătate.

Evoluția ultimilor ani arată că nu este vorba despre o creștere izolată. În 2021 au fost înregistrate 34.341 de plecări, iar în 2022 numărul a urcat la 48.438. Au urmat 48.612 în 2023, 51.062 în 2024 și aproape 55.000 anul trecut.

Creșterea este cu atât mai vizibilă dacă ne uităm la anul 2014, când numărul plecărilor definitive coborâse la numai 11.251.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

De ce pleacă românii. Salariul rămâne principalul motiv

Explicația este în primul rând economică. Barometrul Național al Tinerilor din 2026 arată că 64,7% dintre respondenți consideră găsirea unui loc de muncă mai bine plătit drept principalul motiv pentru care tinerii aleg străinătatea, după cum arată datele citate de Profit.ro. Urmează accesul la servicii publice mai bune și dorința de a începe o viață nouă.

Fenomenul este important și prin prisma vârstelor celor care pleacă. În datele INS pentru 2025, categoriile 15-19 ani și 35-39 de ani însumează împreună aproape 14.000 de persoane care au emigrat definitiv.

Numărul românilor care se întorc s-a prăbușit

Poate cea mai importantă schimbare nu este însă creșterea plecărilor, ci scăderea revenirilor. În 2022, 54.839 de persoane își stabileau domiciliul în România, număr care s-a redus la 29.830 în 2023 și 28.431 în 2024. În 2025 au mai fost înregistrate doar 19.637 de reveniri definitive.

Vezi și:

Programul din Spania care îți dă bani să renovezi o casă nelocuită. Pot beneficia și românii, condiţia pe care trebuie să o respecte

Mirajul străinătății începe să se stingă pentru unii români. De ce nu mai vor să plece la muncă în afară, ce schimbă calculele

Asta înseamnă că, raportând simplu cele două fluxuri din 2025, la fiecare român care și-a stabilit domiciliul în țară au existat aproximativ 2,8 care au plecat definitiv.

Situația este foarte diferită de perioada 2017-2022, când 317.214 români reveniseră definitiv, comparativ cu 180.970 care plecaseră.

De ce nu se mai întorc. Salariul nu este suficient

Problema devine mai complicată în cazul românilor stabiliți deja de mulți ani în străinătate. Un studiu MKOR citat de Profit.ro arată că 55% dintre românii din diaspora sunt plecați de peste zece ani, iar aproximativ o treime au obținut deja cetățenia țării în care locuiesc. Mai mult, 70% consideră puțin probabil să revină în România în următoarele 12 luni, iar 40% exclud categoric această variantă.

Iar aici apare una dintre cele mai importante concluzii: banii nu mai sunt suficienți pentru a-i aduce acasă. Dintre cei care ar lua în calcul revenirea, 44% indică salariile competitive, dar tot 44% cer un sistem sanitar mai bun. Locurile de muncă mai bune sunt menționate de 36%, iar stabilitatea fiscală și legislativă și reducerea birocrației, de câte 34%, potrivit analizei Profit.ro.

România a pierdut peste 4 milioane de locuitori în 35 de ani

Problema depășește astfel simpla diferență dintre salariul din România și cel din Occident. Pentru un român care locuiește de zece sau 15 ani în Germania, Italia ori Spania, întoarcerea înseamnă mutarea unei întregi vieți: loc de muncă, copii, școală, sistem medical și o rețea socială construită în timp.

Pe ansamblu, populația României s-a redus în ultimii 35 de ani cu peste 4,16 milioane de persoane, iar migrația externă a avut o contribuție de 63% la acest declin, restul de 37% fiind legat de sporul natural negativ, potrivit unei analize INS citate de Profit.ro.

Cifrele arată astfel o problemă care devine tot mai greu de rezolvat doar prin creșteri salariale. Pentru românii care se tem de viitorul lor în țară, predictibilitatea, serviciile publice, sistemul medical, birocrația și stabilitatea regulilor pot cântări, alături de venit, în decizia de a rămâne, de a pleca sau de a se întoarce.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor