Câte sedii ANAF rămân în fiecare județ. Criteriile după care vor fi închise și ce se întâmplă cu angajații
Reorganizare majoră la Agenția Națională de Administrare Fiscală: aproape jumătate dintre sediile din țară vor fi desființate. Decizia face parte dintr-un plan amplu de eficientizare, iar schimbările vor afecta atât structura instituției, cât și modul în care contribuabilii interacționează cu ANAF.
Câte sedii ANAF vor mai rămâne în fiecare județ
Conform planului aprobat, aproximativ 76 de unități fiscale vor fi desființate, adică aproape 47% din total. Astfel, după reorganizare sediile comunale vor dispărea complet, iar în fiecare județ vor rămâne, în medie, doar două unități fiscale funcționale Aceasta este una dintre cele mai mari restructurări din ultimii ani în administrația fiscală.
Procesul de restructurare nu va dura mult, potrivit șefului ANAF, Adrian Nica. Astfel, reorganizarea ar urma să înceapă în aproximativ două săptămâni și să fie finalizată în circa două luni. De asemenea, este important de precizat că schimbările vor fi implementate etapizat, pentru a nu bloca activitatea instituției.
Ce criterii au fost folosite pentru închiderea sediilor
Autoritățile spun că decizia nu este una întâmplătoare, ci bazată pe eficiență și costuri. Conform acestora, principalele criterii sunt:
- costurile ridicate de funcționare ale sediilor mici
- numărul redus de contribuabili deserviți
- eficiența scăzută în colectarea taxelor
- necesitatea digitalizării serviciilor.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat direcția reformei:
„Viitorul fiscalității în România trebuie să fie unul digitalizat, performant, care susține bugetul public mai mult decât consumă”.
Ce se întâmplă cu angajații ANAF
Unul dintre cele mai importante aspecte pentru angajați este că nu vor exista concedieri.
„Echipele ANAF din aceste sedii nu vor fi concediate, ci relocate acolo unde este cu adevărat nevoie”, a declarat ministrul.
Mai exact, angajații vor fi mutați în zonele cu risc mare de evaziune fiscală, în structuri de control și verificare sau în activități care aduc mai multe venituri la buget. Scopul este întărirea capacității de control, nu reducerea personalului, mai spune ministrul.
Cum vor mai interacționa contribuabilii cu ANAF
Chiar dacă multe sedii vor fi închise, autoritățile spun că oamenii nu vor rămâne fără servicii. Modelul se schimbă, ceea ce înseamnă:
- mai puține ghișee fizice
- mai multe servicii online
- echipe mobile care merg în comunități.
„Nu lăsăm comunități fără servicii, ci regândim modul în care acestea sunt oferite”, a transmis ministrul.
Astfel, ANAF va colabora cu primăriile, iar echipele vor merge direct în localități atunci când este nevoie.
De ce este nevoie de această reformă
România are probleme serioase în colectarea taxelor. Un raport al Comisia Europeană arată că țara noastră are unul dintre cele mai mari decalaje de TVA din UE, de aproximativ 30%. În același timp, veniturile fiscale sunt doar 28% din PIB, iar media europeană este de aproximativ 41%. Practic, asta înseamnă că statul colectează mult mai puțin decât ar putea.
Impactul economic al reorganizării
Specialiștii spun că reforma poate aduce beneficii pe termen lung.
„Este adevărat că o restructurare poate dura mai mult timp (…), dar beneficiile pe termen lung sunt semnificative”, explică economistul Bogdan Belciu .
Printre efectele așteptate se numără reducerea costurilor administrative, creșterea colectării taxelor, dar și combaterea mai eficientă a evaziunii.
Cu alte cuvinte, reorganizarea ANAF schimbă radical modul în care funcționează instituția. Deși aproape jumătate dintre sedii vor fi închise, autoritățile susțin că serviciile nu vor dispărea, ci vor deveni mai eficiente și mai accesibile digital.
Pentru angajați, vestea este că nu își vor pierde locurile de muncă, dar vor lucra în alte zone. Pentru contribuabili, schimbarea înseamnă mai puține drumuri la ghișeu și, teoretic, un sistem mai eficient.