România rămâne țara cu cel mai mare deficit bugetar din UE. Ce înseamnă asta pentru cetăţeni și ce cauzează fenomenul

România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la deficit bugetar, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Deși situația s-a îmbunătățit ușor față de anul trecut, problema rămâne una serioasă și cu efecte directe asupra populației.

Ce este, de fapt, deficitul bugetar?

Pe scurt, deficitul bugetar apare atunci când statul cheltuie mai mult decât încasează. Diferența dintre venituri și cheltuieli trebuie acoperită, de obicei, prin împrumuturi. În 2025, România a avut un deficit de 7,9% din PIB, mult peste limita recomandată la nivel european, care este de 3%. Chiar dacă nivelul a scăzut de la 9,3% în 2024, țara noastră rămâne pe primul loc în UE la acest capitol.

Deficitul mare are mai multe cauze, iar unele dintre ele țin de modul în care funcționează economia. Un motiv important este nivelul ridicat al cheltuielilor publice. Statul plătește salarii, pensii, investiții și diverse ajutoare sociale, iar în multe cazuri aceste cheltuieli depășesc veniturile încasate din taxe și impozite.

Un alt factor este încetinirea economică. Atunci când economia nu crește suficient:

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

• oamenii câștigă mai puțin
• firmele au profituri mai mici
• statul colectează mai puține taxe.

În același timp, există și situații în care cheltuielile sunt considerate prea mari sau insuficient controlate, ceea ce contribuie la deficit.

Datoria publică este în creștere

Un efect direct al deficitului este creșterea datoriei publice. Practic, statul se împrumută pentru a acoperi diferența. În cazul României, datoria a ajuns la 59,3% din PIB în 2025, în creștere față de 54,8% în 2024 și 49,3% în 2023.

Această tendință nu este unică în Europa, însă ritmul de creștere este important de urmărit.Potrivit datelor Eurostat, cele mai mari deficite au fost înregistrate în 2025 în România (-7,9%), Polonia (-7,3%), Belgia (-5,2%) și Franța (-5,1%). La polul opus, cele mai mici raporturi ale datoriei publice în PIB au fost înregistrate în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%), Irlanda (32,9%), Suedia (35,1%) și Lituania (39,5%), în timp ce 12 state membre au avut raporturi ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%).

Cum sunt afectați românii direct

Deficitul bugetar nu este doar o problemă „pe hârtie”. El are efecte concrete asupra vieții de zi cu zi. În primul rând, poate duce la creșteri de taxe și impozite. Pentru a acoperi lipsa banilor, statul poate decide:

• majorarea TVA
• introducerea unor taxe noi
• creșterea contribuțiilor

În al doilea rând, pot apărea tăieri sau înghețări de cheltuieli. Asta înseamnă:

• salarii mai mici sau stagnante în sectorul public
• creșteri mai lente ale pensiilor
• investiții amânate

Un alt efect este inflația. Atunci când statul se împrumută mult și cheltuie mai mult decât produce economia, prețurile pot crește. De asemenea, dobânzile la credite pot deveni mai mari, deoarece investitorii percep un risc mai ridicat. România se află încă din 2020 în procedura de deficit excesiv, ceea ce înseamnă că trebuie să ia măsuri pentru a reduce acest indicator. Chiar dacă există o ușoară îmbunătățire, nivelul actual este încă departe de ținta europeană.

Cum ar putea fi redus deficitul

Există mai multe soluții, însă niciuna nu este ușoară. Astfel, statul poate reduce cheltuielile, îmbunătăți colectarea taxelor, dar și stimula economia pentru a crește veniturile. În practică, este nevoie de un echilibru între aceste măsuri, pentru a evita efecte negative asupra populației.

ASUS ROG sărbătorește 20 de ani de inovație la Computex 2026. Tehnologiile care au atras toate privirile la ROG Lab