Salariul de 4.000 de lei care apare în noua lege a salarizării. Ce înseamnă, de fapt, „valoarea de referință” pentru bugetari

Cifra de 4.000 de lei apărută în cea mai recentă variantă a noii legi a salarizării a stârnit numeroase întrebări în rândul angajaților de la stat. Suma nu reprezintă însă salariul pe care îl vor primi toți bugetarii și nici un nou salariu minim pentru sectorul public. Este valoarea de referință de la care ar urma să fie calculate salariile de bază, împreună cu coeficientul corespunzător fiecărei funcții.

Cea mai recentă formă a proiectului prevede o valoare de referință de 4.000 de lei începând cu 1 decembrie 2026, cu posibilitatea unei majorări în cursul anului 2027. Este o sumă mai mică decât cea de 4.325 de lei prevăzută în varianta inițială și decât valoarea de 4.100 de lei care apărea în proiectul din iulie. Important: în acest moment vorbim despre un proiect, nu despre o regulă deja intrată în vigoare.

Ce înseamnă valoarea de referință de 4.000 de lei

Valoarea de referință este, în esență, baza de calcul utilizată pentru stabilirea salariilor din sistemul public. Fiecărei funcții îi este atribuit un coeficient, iar salariul de bază rezultă din raportarea acelui coeficient la valoarea stabilită prin lege.

Formula propusă este simplificată astfel:

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Salariul de bază = valoarea de referință × coeficientul de salarizare

Așadar, cei 4.000 de lei nu reprezintă salariul propriu-zis al unui profesor, medic, funcționar sau alt angajat plătit din fonduri publice. Suma trebuie înmulțită cu acel coeficient stabilit în grila corespunzătoare funcției ocupate.

De exemplu, pur orientativ, dacă unei funcții i-ar corespunde coeficientul 1,5, calculul ar fi 4.000 × 1,5 = 6.000 de lei salariu de bază. Pentru un coeficient 2, valoarea ar ajunge la 8.000 de lei. Aceste exemple explică doar mecanismul matematic și nu reprezintă salariile stabilite pentru anumite profesii.

Vezi și:

Cu cât îți crește salariul pentru fiecare prag de vechime. Cum se aplică majorările din noua Lege a salarizării după 3, 5, 10, 15 și 20 de ani

De ce contează dacă valoarea este de 4.000 sau 4.100 de lei

O diferență de numai 100 de lei poate părea nesemnificativă. Efectul devine însă mai mare atunci când valoarea este multiplicată cu coeficientul salarial.

Dacă un post are, spre exemplu, coeficientul 2,5, o valoare de referință de 4.100 de lei ar conduce, înainte de alte elemente salariale, la un salariu de bază de 10.250 de lei. La o valoare de referință de 4.000 de lei, același coeficient ar conduce la 10.000 de lei – o diferență de 250 de lei.

La coeficientul 3, diferența dintre cele două variante ar fi de 300 de lei. Tocmai de aceea, modificarea valorii de referință influențează întreaga grilă atunci când coeficienții rămân neschimbați.

Cea mai recentă variantă a proiectului reduce valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, adică cu aproximativ 2,44%. Pentru funcțiile al căror coeficient nu se modifică, aceasta se reflectă direct în rezultatul formulei de calcul.

Asta înseamnă că bugetarilor le scad automat salariile?

Nu. Reducerea valorii de referință din proiect nu înseamnă automat că fiecare bugetar va primi un salariu cu 2,44% mai mic decât cel pe care îl are în prezent.

Motivul este că noua lege schimbă și coeficienții unor categorii profesionale. Pentru profesori, de exemplu, cea mai recentă variantă prevede majorarea unor coeficienți, ceea ce poate compensa o parte din efectul produs de reducerea valorii de referință.

În plus, comparația relevantă nu este doar între valoarea de referință de 4.100 și cea de 4.000 de lei. Pentru a afla efectul real asupra unui anumit angajat trebuie cunoscute funcția, gradul, vechimea, coeficientul din noua grilă și mecanismele tranzitorii prevăzute de lege.

Prin urmare, afirmația „toți bugetarii vor avea salariul redus” ar fi incorectă în acest moment. Efectul poate fi diferit de la o categorie profesională la alta.

Profesorii au primit coeficienți mai mari în noua variantă

Una dintre modificările apărute în cel mai recent proiect privește personalul didactic din învățământul preuniversitar. Coeficienții prevăzuți pentru această categorie au fost majorați față de variantele precedente.

În acest fel, efectul reducerii valorii de referință poate fi atenuat pentru anumite poziții din educație. Proiectul conține modificări și pentru angajații din sănătate, administrație, cultură, diplomație și cercetare.

Noua arhitectură urmărește și stabilirea unui raport maxim de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistem, prin intermediul grilei de coeficienți.

Valoarea a coborât de la 4.325 la 4.000 de lei

Proiectul legii salarizării a trecut prin mai multe modificări în ultimele luni. Prima variantă prevedea o valoare de referință de 4.325 de lei. Ulterior, în proiectul din iulie, aceasta a fost redusă la 4.100 de lei.

În forma discutată pe 20 august la Palatul Cotroceni, valoarea a coborât din nou, de această dată la 4.000 de lei. Potrivit informațiilor apărute în ultimele zile, suma ar urma să fie utilizată de la 1 decembrie 2026 și pe parcursul anului 2027, existând posibilitatea unei majorări în cursul anului viitor.

Comparativ cu varianta inițială, diferența este de 325 de lei la valoarea de referință. Efectul asupra salariului rezultat poate fi însă mai mare, deoarece suma este multiplicată cu coeficientul corespunzător funcției.

De ce se schimbă sistemul de salarizare a bugetarilor

Noua lege urmărește să refacă modul în care sunt stabilite salariile în sectorul public și să reducă diferențele apărute în urma modificărilor succesive ale actualului sistem. Legea-cadru nr. 153/2017 a trecut prin numeroase intervenții legislative, iar una dintre problemele reclamate în ultimii ani a fost apariția unor dezechilibre între angajați cu funcții sau responsabilități comparabile.

Noua grilă ar urma să lege mai clar fiecare funcție de un coeficient și de aceeași valoare de referință. Guvernul a prezentat anterior noul mecanism drept unul menit să crească predictibilitatea și echitatea sistemului, în condițiile în care raportul dintre salariile de la baza și vârful grilei ar urma să fie limitat.

Forma actuală provoacă însă deja nemulțumiri în rândul unor sindicate și există critici legate atât de nivelul valorii de referință, cât și de modul în care noile grile ar putea afecta diferitele categorii de personal.

Pentru angajatul de la stat, cifra importantă nu este, așadar, doar cea de 4.000 de lei. Ca să afle ce salariu ar rezulta din noul sistem, trebuie să se uite în primul rând la coeficientul atribuit propriei funcții și la celelalte prevederi aplicabile categoriei sale profesionale. Abia produsul dintre valoarea de referință și coeficient arată salariul de bază rezultat din noua grilă, dacă proiectul va fi adoptat în această formă.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor