Cât din personalitatea ta este moștenită de la părinți? Genele unui milion de oameni oferă un răspuns surprinzător

De ce ești mai sociabil, mai anxios sau mai organizat decât alte persoane? O parte din răspuns se află în ADN, dar lucrurile sunt mult mai complicate decât în cazul culorii ochilor sau al altor caracteristici fizice. Cea mai amplă analiză genetică realizată până acum asupra personalității, prezentată de Live Science pe baza datelor de la peste un milion de oameni, arată că mii de variații genetice contribuie cu efecte foarte mici la felul în care gândim, simțim și ne comportăm.

Studiul a fost publicat pe 2 septembrie în revista Nature. Cercetătorii au analizat cele cinci mari trăsături de personalitate, cunoscute drept „Big Five”: extraversia, agreabilitatea, conștiinciozitatea, deschiderea către experiențe și neuroticismul.

Cercetătorii au găsit peste 1.200 de variante genetice asociate personalității

Analiza a reunit date din 46 de grupuri de participanți. Pentru neuroticism, cercetătorii au avut informații genetice și de personalitate de la peste 1,1 milioane de persoane. Pentru celelalte patru trăsături, eșantioanele au depășit 600.000 de oameni.

Au fost identificate 1.260 de variante genetice asociate semnificativ cu trăsăturile Big Five. Dintre acestea, 824 nu mai fuseseră asociate anterior cu respectiva trăsătură de personalitate.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Asta nu înseamnă însă că există o „genă a extraversiei” sau o „genă a anxietății”. Efectul individual al fiecărei variante este foarte mic. Personalitatea apare din interacțiunea unui număr uriaș de influențe genetice cu mediul în care trăiești.

Modelul Big Five este deja unul dintre cele mai folosite instrumente din psihologie. Playtech a explicat anterior cum sunt definite cele cinci mari trăsături de personalitate și de ce acestea sunt considerate mai relevante științific decât multe dintre testele populare de personalitate disponibile online.

Genele explică mai puțin decât sugerau studiile pe gemeni

Timp de zeci de ani, cercetările asupra gemenilor identici au sugerat că aproximativ 40% până la 60% din variațiile de personalitate ar putea avea o componentă ereditară.

Vezi și:

ADN-ul circular ascunde o vulnerabilitate a celulelor canceroase. Descoperirea care ar putea deschide o nouă cale pentru tratamente

Inteligența artificială a „citit” o parte ascunsă a ADN-ului uman. Secvența apare în aproximativ 60% dintre gene

Noile analize genetice directe oferă însă o imagine diferită. Variantele genetice comune analizate în noul studiu explică aproximativ 4,8% până la 9,3% din variația observată pentru fiecare dintre cele cinci trăsături. În funcție de modul în care este măsurată personalitatea, estimările pot urca ceva mai mult.

Diferența nu înseamnă că studiile anterioare au fost neapărat greșite. Analizele GWAS, care caută asocieri între milioane de variante genetice și anumite caracteristici, nu surprind toate variantele rare și toate interacțiunile dintre gene.

În același timp, studiile pe gemeni pot supraestima contribuția genetică. Gemenii identici pot avea experiențe asemănătoare și pot tinde să își descrie personalitățile într-un mod similar din motive care nu țin exclusiv de ADN.

Importanța mediului este vizibilă și în alte cercetări. Un studiu anterior arăta, de exemplu, că pandemia de COVID-19 a modificat anumite trăsături de personalitate, efectele fiind mai evidente în cazul persoanelor tinere.

Personalitatea nu este scrisă definitiv în ADN

Una dintre cele mai importante concluzii este tocmai că nu poți privi personalitatea ca pe rezultatul unei lupte simple între „gene” și „mediu”. Cele două funcționează împreună permanent.

ADN-ul unei persoane rămâne în mare parte același pe parcursul vieții, dar activitatea genelor se poate modifica în funcție de mediu și experiențe. Cercetătorii încă încearcă să înțeleagă aceste mecanisme și modul în care ele contribuie la comportamentul uman.

Studiul arată și cât de dificil ar fi să prezici personalitatea unei persoane doar din ADN. Chiar dacă cercetătorii identifică din ce în ce mai multe asocieri genetice, influența fiecăreia este minusculă.

Interesant este că tehnologia începe să identifice trăsături de personalitate și din alte surse. Cercetătorii au demonstrat recent că inteligența artificială poate estima ce fel de persoană ești după modul în care vorbești cu un chatbot.

Noua cercetare nu oferă, așadar, formula genetică a personalității. Dimpotrivă. Demonstrează că ceea ce ne face sociabili, curioși, disciplinați sau anxioși este rezultatul unui sistem extrem de complex, în care ADN-ul contează, dar nu decide singur cine devenim.