O tehnică de editare genetică a reparat ADN-ul direct în corpul unei paciente. Cum funcționează metoda testată în premieră

O tehnologie de editare genetică a fost folosită pentru a corecta o mutație din ADN-ul unei paciente direct în organism, fără ca celulele să fie recoltate și modificate în laborator. Procedura a fost testată într-un studiu clinic dedicat bolii Wilson, o afecțiune genetică rară care împiedică eliminarea eficientă a excesului de cupru din ficat.

Cercetătorii au utilizat o metodă numită prime editing, care poate modifica secvențe precise de ADN prin inserarea, ștergerea sau înlocuirea unor fragmente. Studiul, prezentat într-un articol publicat în revista științifică Nature, marchează un pas important pentru terapiile genetice administrate direct în corp. Tehnologia ar putea simplifica dezvoltarea unor tratamente pentru boli ereditare, dar specialiștii atrag atenția că siguranța și precizia editării trebuie evaluate în continuare.

Boala Wilson provoacă acumularea toxică de cupru în organism

Boala Wilson este o afecțiune ereditară provocată de mutații ale genei ATP7B. Aceasta conține instrucțiunile necesare pentru producerea unei proteine care ajută ficatul să elimine excesul de cupru din organism. Atunci când gena nu funcționează corect, metalul se acumulează treptat în țesuturi și poate ajunge la niveluri toxice.

Consecințele pot fi grave. Acumularea cuprului poate provoca leziuni hepatice, probleme neurologice și alte complicații care afectează funcționarea organismului. Tratamentele disponibile în prezent urmăresc să reducă nivelul cuprului, prin medicamente administrate pe termen lung. Acestea nu repară însă mutația genetică responsabilă de boală.

Tocmai de aceea, corectarea directă a genei ATP7B ar putea reprezenta o abordare diferită. În loc să controleze efectele bolii prin administrarea continuă de medicamente, o terapie genetică ar încerca să remedieze cauza care stă la baza afecțiunii.

Precizare importantă pentru acuratețe: deși titlul și formularea din materialul preluat de Digi24 sugerează că tehnica a fost testată cu succes, informațiile disponibile nu confirmă încă repararea mutației sau ameliorarea stării pacientei. Prima participantă a primit tratamentul experimental, iar rezultatele clinice sunt așteptate în 2027. Este o premieră pentru folosirea prime editing direct în corpul uman, nu o vindecare demonstrată.

O premieră în editarea genetică: o tehnică de rescriere a ADN-ului a fost administrată direct în corpul unei paciente

Vezi și:

Oamenii de știință au scris „arborele genealogic” al unui șoarece direct în ADN. Peste un milion de celule, urmărite până la începutul vieții

ADN-ul circular ascunde o vulnerabilitate a celulelor canceroase. Descoperirea care ar putea deschide o nouă cale pentru tratamente

Cum funcționează tehnica „prime editing”

Tratamentul experimental se numește PM577a și a fost dezvoltat de compania americană de biotehnologie Prime Medicine. Acesta folosește tehnica prime editing, o metodă de editare genetică mai precisă decât instrumentele CRISPR-Cas9 utilizate în mod obișnuit pentru dezactivarea anumitor gene.

Diferența importantă este că prime editing poate modifica secvențe specifice de ADN. Tehnica permite inserarea, ștergerea sau înlocuirea unor fragmente, fără să fie necesară tăierea ambelor catene ale ADN-ului, așa cum se întâmplă în cazul unor metode mai vechi de editare genetică.

În cazul bolii Wilson, tratamentul urmărește corectarea unei mutații numite H1069Q, aflată în gena ATP7B. Această variantă este una dintre cele mai frecvente cauze genetice ale bolii în America de Nord și Europa.

Pentru a ajunge la celulele hepatice, instrumentele de editare sunt transportate cu ajutorul unor nanoparticule lipidice. Aceste particule minuscule funcționează ca un sistem de livrare și transportă componentele necesare modificării ADN-ului în celulele vizate. Tehnologia este înrudită cu cea folosită pentru transportul materialului genetic în unele vaccinuri bazate pe ARN mesager.

De ce este importantă editarea ADN-ului direct în organism

Până acum, numeroase terapii genetice au presupus recoltarea celulelor pacientului, modificarea lor într-un laborator și reintroducerea ulterioară în organism. Acest proces poate fi costisitor și complicat, iar în anumite tratamente este necesară chimioterapia pentru a pregăti organismul să primească celulele modificate.

Administrarea tratamentului direct în corp, procedură cunoscută drept editare in vivo, ar putea elimina o parte dintre aceste etape. În teorie, o astfel de abordare ar permite dezvoltarea unor terapii mai rapide și mai puțin costisitoare, fără recoltarea și prelucrarea individuală a celulelor.

Joseph Thome, analist în biotehnologie la TD Cowen, a atras atenția asupra costurilor ridicate asociate dezvoltării și producției terapiilor genetice. O metodă care nu mai necesită modificarea celulelor în laborator ar putea reduce o parte dintre aceste cheltuieli și ar putea facilita accesul la tratamente.

Totuși, administrarea directă în organism vine cu propriile dificultăți. Medicii nu pot verifica fiecare modificare genetică înainte ca celulele să fie expuse tratamentului, iar livrarea instrumentelor de editare exact în organul vizat rămâne o provocare. Există și riscul unor modificări nedorite în alte regiuni ale ADN-ului, motiv pentru care siguranța metodei trebuie evaluată atent.

Krishanu Saha, inginer biomedical la Universitatea Wisconsin-Madison, a subliniat că acceptarea acestor riscuri depinde de beneficiile posibile și de tipul intervenției. Specialiștii consideră că precizia administrării și controlul efectelor editării vor fi esențiale pentru dezvoltarea unor astfel de terapii.

Primele rezultate sunt așteptate în 2027

Studiul clinic în care a fost administrat PM577a se află în faza 1/2 și urmărește să evalueze siguranța, tolerabilitatea și primele indicii privind eficiența tratamentului. Cercetarea va include adulți și adolescenți cu boala Wilson care prezintă mutația vizată. Inițial, vor fi incluși adulți a căror afecțiune este stabilă sub tratamentul standard.

Primele rezultate clinice sunt așteptate în 2027. Acestea vor arăta dacă metoda poate modifica în mod eficient activitatea genei ATP7B și dacă intervenția produce efecte nedorite. Până atunci, nu există dovezi clinice că pacienta care a primit prima doză a fost vindecată sau că funcția ficatului ei s-a îmbunătățit.

Prime Medicine dezvoltă și alte programe bazate pe editarea genetică direct în organism, inclusiv pentru deficiența de alfa-1 antitripsină. Rezultatele studiului pentru boala Wilson ar putea oferi informații importante despre posibilitatea folosirii aceleiași platforme în tratarea altor afecțiuni ereditare.

Sam Altman negociază cu Samsung pentru mai multe cipuri de memorie destinate centrelor de date AI