Cât de mult contează familia în rezultatele unui elev. Ce înseamnă un decalaj de 122 de puncte PISA în România

Elevii români din familiile cele mai avantajate socioeconomic au obținut la științe cu 122 de puncte PISA mai mult decât cei din familiile cele mai defavorizate, la testarea din 2025. Diferența depășește media OCDE, de 85 de puncte, și s-a mărit în ultimul deceniu. Comparația privește două grupuri de elevi de aceeași vârstă, dar cu resurse și condiții de viață diferite.

Ce măsoară diferența dintre cele două grupuri

În nota de țară publicată de OCDE pentru România, elevii sunt împărțiți în patru grupuri egale, în funcție de statutul socioeconomic. Decalajul de 122 de puncte compară rezultatul mediu la științe al sfertului cel mai avantajat cu cel al sfertului cel mai defavorizat.

Statutul socioeconomic nu înseamnă doar salariul părinților. Indicele PISA ia în calcul educația acestora, ocupațiile lor și bunurile sau resursele disponibile în gospodărie, reunind informații despre mediul economic, social și cultural al copilului.

Datele nu arată că fiecare elev dintr-o familie cu venituri mici va avea rezultate slabe. Ele descriu o asociere între mediul de proveniență și performanță, observată la nivelul grupurilor analizate.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

În România, statutul socioeconomic explică statistic 22% din variația rezultatelor la științe, față de 12% în media OCDE. Acest procent nu reprezintă partea din nota unui copil care „vine de la familie” și nici nu stabilește, singur, o relație de cauzalitate.

Înseamnă 122 de puncte șase ani de școală?

OCDE folosește un reper de aproximativ 20 de puncte pentru progresul mediu realizat într-un an de învățare în jurul vârstei de 15 ani. În explicațiile metodologice ale raportului PISA 2025, organizația precizează că această valoare diferă între țările pentru care există estimări.

Împărțirea celor 122 de puncte la acest reper dă aproximativ 6,1. Calculul ajută la înțelegerea dimensiunii decalajului, dar nu înseamnă că elevii defavorizați sunt literalmente cu șase clase în urmă sau că au pierdut șase ani de școlarizare.

Vezi și:

Când poate fi desființată o clasă în timpul anului școlar. Situația îngrijorătoare din învățământul românesc care devine tot mai vizibilă

Problema de matematică de la PISA care îi pune în dificultate și pe adulți. Ce procent dintre triunghiuri este albastru?

Comparația privește competențele demonstrate la test, nu anii petrecuți efectiv în școală. PISA verifică felul în care adolescenții folosesc cunoștințele pentru a rezolva probleme, a interpreta informații și a explica fenomene.

Între 2015 și 2025, diferența dintre cele două grupuri s-a adâncit în România. Performanța elevilor defavorizați a scăzut, în timp ce rezultatele celor avantajați au rămas stabile; în media OCDE, decalajul s-a redus.

CITEȘTE ȘI: Criză de profesori calificați în școlile din București. La ce materii se găsesc tot mai greu cadre didactice

Foto – Edupedu

Sprijinul familiei contează și dincolo de resursele materiale

În România, 76% dintre elevi spun că părinții îi întreabă cel puțin săptămânal ce au făcut la școală. Alți 63% declară că discută cu familia, cu aceeași frecvență, despre eventualele probleme școlare, iar sprijinul familial raportat a rămas relativ stabil între 2022 și 2025.

În capitolul OCDE despre viața școlară și sprijinul familiei, implicarea părinților este asociată cu rezultate mai bune la științe și cu atitudini mai favorabile față de învățare. Asocierea se păstrează și după luarea în calcul a profilului socioeconomic al elevilor și școlilor, deși devine mai redusă.

Interesul pentru ce a făcut copilul la școală, ce a învățat și cum se descurcă apare printre formele de sprijin relevante. Dacă ești părinte, implicarea nu se reduce, așadar, la verificarea temelor sau la plata unor ore suplimentare.

Andreas Schleicher, directorul pentru Educație și Competențe al OCDE, a vorbit despre relația dintre familie și școală într-o analiză pentru Edupedu.ro.

„Cele mai puternice sisteme de educație îi tratează pe părinți ca parte a comunității școlare”, a declarat acesta.

CITEȘTE ȘI: Criză de profesori în școlile din România, la doar două săptămâni de la începerea cursurilor. „Nu știm cu cine vom ocupa orele”

Elevii care obțin rezultate bune în ciuda dezavantajelor

Aproximativ 7% dintre elevii defavorizați din România au ajuns în sfertul superior al rezultatelor la științe. OCDE îi consideră rezilienți academic, deoarece au obținut performanțe ridicate în comparație cu elevii din propria țară, în ciuda dezavantajului socioeconomic.

Media OCDE pentru această categorie este de 12%. Diferența arată că în România o proporție mai mică dintre adolescenții defavorizați reușește să atingă acest nivel de performanță.

În ansamblu, 54% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul minim de competență la științe, față de 74% în media OCDE. La testarea din România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, iar datele colectate au îndeplinit standardele de calitate PISA.

„Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență la scară largă”, a spus Andreas Schleicher.

Declarația a fost făcută în analiza dedicată rezultatelor României, în care directorul OCDE a discutat despre accesul inegal al elevilor la progresul educațional.

Ratele românilor riscă să crească din nou. Dobânzile urcă după ce banii disponibili în bănci s-au împuținat. Cât ai putea plăti în plus