Când moștenesc nepoții averea bunicilor. Regula care provoacă frecvent conflicte în familie

Moștenirea unei case, a unui teren sau a unor economii poate deveni rapid un motiv de dispută în familie, mai ales atunci când unul dintre copiii persoanei decedate nu mai este în viață. Mulți români cred că, în astfel de situații, averea se împarte doar între copiii rămași în viață, însă legea prevede o regulă specială numită reprezentare succesorală. Aceasta le permite nepoților să intre în locul părintelui decedat și să primească partea de moștenire care i s-ar fi cuvenit acestuia.

Ce spune legea despre reprezentarea succesorală

Regula este prevăzută în Codul Civil, la articolele referitoare la devoluțiunea legală a moștenirii. Reprezentarea succesorală este mecanismul prin care un descendent al unei persoane decedate poate moșteni în locul acesteia atunci când aceasta ar fi avut vocație succesorală, dar nu mai este în viață la data deschiderii succesiunii.

Pe înțelesul tuturor, dacă un copil al bunicului sau bunicii a decedat înaintea acestora, copiii acelui moștenitor, adică nepoții, pot veni la moștenire în locul părintelui lor.

Când au dreptul nepoții la moștenire

Cea mai frecventă situație este următoarea: Un bunic are doi copii, Maria și Ion. Dacă Ion moare înaintea tatălui său, iar ulterior bunicul decedează, partea care i-ar fi revenit lui Ion nu dispare și nu se împarte automat surorii sale. În baza reprezentării succesorale, copiii lui Ion, adică nepoții bunicului, vor moșteni partea care i s-ar fi cuvenit tatălui lor.

Vezi și:

Primul român mușcat de peștele-iepure în Grecia. Cum arată rana și ce spune după incident: „Îl văd cum sare ca ars”

Astfel, dacă averea este împărțită în mod egal între cei doi copii, Maria va primi jumătate, iar cealaltă jumătate va fi împărțită între copiii lui Ion.

O confuzie frecventă este aceea că nepoții vin automat la moștenire alături de copiii persoanei decedate. În realitate, cât timp părintele lor este în viață și are drept de moștenire, nepoții nu moștenesc direct în cadrul succesiunii legale. De exemplu, dacă bunicul decedează și are doi copii în viață, averea va fi împărțită între aceștia. Nepoții nu vor primi o cotă separată doar pentru că sunt descendenți ai bunicului.

Ei pot moșteni direct doar în anumite situații prevăzute de lege, cum ar fi decesul părintelui înaintea bunicului sau renunțarea la moștenire în condițiile legii.

Vezi și:

Moștenirea care ajunge la stat. Când pierd rudele dreptul asupra bunurilor

„Părinţii mei sunt divorţaţi, tata s-a recăsătorit şi are doi copii cu noua soţie. Ce drepturi de moştenire au”. Explicaţia clară a unui avocat

De ce apar conflictele în familie

Multe neînțelegeri apar atunci când unul dintre copiii persoanei decedate consideră că ar trebui să primească o parte mai mare deoarece fratele sau sora sa nu mai este în viață.

În practică, unii moștenitori susțin că au avut grijă de părinți, au contribuit la întreținerea locuinței sau au suportat cheltuieli importante și consideră nedrept ca nepoții să primească aceeași cotă care i-ar fi revenit părintelui lor. Totuși, regula reprezentării succesorale este clară și urmărește păstrarea egalității între ramurile familiei.

Ce se întâmplă dacă există testament

Situația poate deveni mai complicată atunci când există un testament. Chiar și în acest caz, legea protejează anumite categorii de moștenitori prin instituția rezervei succesorale. Copiii și descendenții acestora beneficiază de o parte minimă din moștenire care nu poate fi eliminată complet prin testament.

De aceea, înainte de împărțirea unei averi importante este recomandată consultarea unui notar sau a unui avocat specializat în drept succesoral.

Actele necesare pentru succesiune

Pentru deschiderea succesiunii sunt necesare, de regulă, certificatul de deces, actele de stare civilă ale moștenitorilor, documentele de proprietate și alte înscrisuri solicitate de notar. În cazul reprezentării succesorale trebuie dovedită și legătura de rudenie dintre nepoți și părintele decedat care ar fi avut drept la moștenire.

Este important de reținut faptul că reprezentarea succesorală este una dintre cele mai importante reguli ale dreptului succesoral românesc. Ea are rolul de a împiedica pierderea drepturilor unei ramuri a familiei doar pentru că unul dintre moștenitori a decedat înaintea autorului succesiunii.

Astfel, atunci când un copil al bunicului sau bunicii nu mai este în viață, nepoții pot veni la moștenire în locul acestuia și pot primi exact partea care i s-ar fi cuvenit părintelui lor, chiar dacă această regulă continuă să fie una dintre cele mai frecvente surse de conflicte în familiile care împart o moștenire.

Ce trebuie să știi înainte să montezi un aparat de aer condiționat. Va deveni obligație în toată UE