Poți refuza moștenirea dacă defunctul avea datorii? Regula de un an pe care moștenitorii trebuie să o știe

Moștenirea nu înseamnă întotdeauna doar apartamente, terenuri sau bani în cont. După decesul unei persoane pot rămâne și credite, taxe neachitate ori alte datorii, iar cel chemat la moștenire trebuie să știe că are posibilitatea de a renunța la succesiune.

Cât timp ai la dispoziţie să decizi ce faci cu moştenirea

În România, dreptul de opțiune succesorală este supus, ca regulă, unui termen de un an de la data deschiderii moștenirii, adică de la deces. În acest interval, persoana chemată la moștenire poate accepta succesiunea sau poate renunța la ea. Există însă situații speciale în care momentul de la care începe să curgă termenul este diferit, astfel că un caz concret trebuie verificat în funcție de circumstanțe.

Renunțarea nu se face pur și simplu spunând celorlalți membri ai familiei că „nu vreau nimic”. Pentru a produce efectele prevăzute de lege, declarația de renunțare se face în formă autentică la notarul public sau, după caz, la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Este important și comportamentul moștenitorului înainte de această decizie. Anumite acte pot avea valoarea unei acceptări tacite a moștenirii, motiv pentru care, dacă există suspiciunea unor datorii importante, este prudent ca situația să fie lămurită înainte de efectuarea unor acte de dispoziție asupra bunurilor succesorale.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Apartament de 80.000 de euro și datorii de 30.000 de euro

Să luăm un exemplu simplu. Un bărbat moare și lasă un apartament evaluat la 80.000 de euro, dar familia descoperă ulterior că acesta avea datorii de 30.000 de euro.

Moștenitorul nu poate spune: „accept apartamentul, dar refuz datoriile”. Succesiunea trebuie privită ca un patrimoniu care conține atât active, cât și pasive.

Totuși, există o protecție esențială în actualul Cod civil: moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral și proporțional cu cota fiecăruia, cu excepțiile prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, regula nu este că o datorie uriașă a defunctului trebuie plătită fără limită din averea personală a moștenitorului.

Această separare a patrimoniului succesoral este foarte importantă atunci când datoriile se apropie sau chiar depășesc valoarea bunurilor moștenite.

Ce se întâmplă dacă datoriile sunt mai mari decât bunurile

Să presupunem că apartamentul valorează 80.000 de euro, însă datoriile ajung la 100.000 de euro. Într-o asemenea situație, acceptarea moștenirii nu înseamnă, ca regulă, că moștenitorul trebuie să scoată diferența de 20.000 de euro din propriile economii, răspunderea fiind limitată la bunurile patrimoniului succesoral, în condițiile Codului civil.

Același principiu este relevant și pentru obligațiile fiscale: legislația fiscală recunoaște situația moștenitorului care a acceptat succesiunea debitorului, iar raporturile privind plata trebuie analizate împreună cu regulile succesorale aplicabile.

Poți renunța dacă descoperi datorii

Da, existența datoriilor poate fi un motiv pentru care o persoană decide să nu accepte succesiunea, atât timp cât își poate exercita în mod valabil opțiunea succesorală.

Prin renunțare, persoana este considerată, în principiu, că nu a fost niciodată moștenitor. Nu va primi apartamentul, terenul sau banii defunctului, dar nici nu poate selecta numai bunurile avantajoase și lăsa pasivul celorlalți.

De exemplu, dacă moștenirea conține un apartament, o mașină și un credit restant, nu se poate renunța doar la credit și păstra apartamentul și mașina.

Verifică datoriile înainte de decizie

Problema practică este că moștenitorii nu cunosc întotdeauna situația financiară completă a persoanei decedate. Pot exista credite, datorii fiscale, ipoteci, executări silite sau alte obligații care nu sunt evidente imediat.

De aceea, înainte de acceptarea unei succesiuni despre care există dubii, este utilă stabilirea cât mai exactă a bunurilor și datoriilor și discutarea situației cu notarul care instrumentează succesiunea.

Mai ales când este vorba despre un patrimoniu important, calculul nu trebuie făcut doar după valoarea apartamentului. Un imobil de 80.000 de euro poate părea o moștenire avantajoasă, dar valoarea netă a ceea ce se moștenește depinde și de datoriile și sarcinile care însoțesc patrimoniul.