Cum se împarte o moştenire între soţia defunctului şi fraţii acestuia: Calculul exact făcut de un avocat

Împărţirea unei moşteniri poate deveni rapid o sursă de tensiuni în familie, mai ales atunci când nu există copii sau părinţi în viaţă. Cine are dreptul la avere şi în ce proporţie? Un avocat cunoscut explică, pas cu pas, cum se face calculul în mod legal.

Cine moşteneşte dacă nu există copii sau părinţi în viaţă

În lipsa unui testament, moştenirea se împarte potrivit regulilor prevăzute de Codul Civil. Ordinea moştenitorilor este clar stabilită de lege, iar rudele sunt chemate la succesiune în funcţie de gradul de rudenie.

O situaţie frecvent întâlnită este aceea în care defunctul nu a avut copii şi nici părinţii nu îi mai sunt în viaţă. În acest caz, în discuţie rămân soţul supravieţuitor şi fraţii sau surorile persoanei decedate.

Avocata Gabriela Ursărescu, cunoscută pentru activitatea sa intensă în mediul online, a explicat recent, pe reţelele sociale, cum se face împărţirea într-un astfel de caz. Răspunsul ei a venit în urma unei întrebări adresate de un internaut care dorea să ştie exact ce cotă revine fiecărei părţi.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Ce cotă primeşte soţia şi ce cotă revin fraţilor

Potrivit explicaţiei oferite de avocată, regula este una simplă atunci când nu există descendenţi sau ascendenţi privilegiaţi (părinţi).

”Deci, în situaţia în care defunctul nu a avut descendenţi direcţi, adică copii, şi nu mai are părinţi în viaţă, atunci soţia supravieţuitoare va moşteni unu pe doi, iar fraţii, unu pe doi.”, a răspuns avocata.

Cu alte cuvinte, averea se împarte în mod egal: jumătate din patrimoniu revine soţiei supravieţuitoare, iar cealaltă jumătate este împărţită între fraţii defunctului. Dacă există mai mulţi fraţi, aceştia vor împărţi în mod egal cota de 1/2 care le revine în total.

Este important de menţionat că această regulă se aplică doar în absenţa unui testament. Dacă defunctul a lăsat dispoziţii testamentare, împărţirea se poate modifica, în limitele prevăzute de lege privind rezerva succesorală.

Vezi și:

Cum poţi pierde dreptul la moştenire. Condiţiile puse de lege pentru a intra în posesia bunurilor

Ce trebuie să ştie moştenitorii înainte de succesiune

Dincolo de procente, procedura de succesiune presupune mai mulţi paşi administrativi şi juridici. Moştenitorii trebuie să dezbată succesiunea la notar sau în instanţă, să stabilească masa succesorală şi să facă dovada calităţii de moştenitor.

De asemenea, este esenţial de ştiut că soţul supravieţuitor beneficiază, în anumite condiţii, şi de drepturi suplimentare, cum ar fi dreptul de abitaţie asupra locuinţei comune, indiferent de cota succesorală primită.

Explicaţiile oferite de Gabriela Ursărescu au fost apreciate de numeroşi urmăritori, tocmai pentru claritatea şi simplitatea lor. Într-un domeniu adesea perceput ca fiind complicat, informaţiile prezentate pe înţelesul tuturor pot preveni conflicte şi neînţelegeri între membrii familiei.

În lipsa unei planificări succesorale clare, legea stabileşte reguli precise. Iar cunoaşterea lor poate face diferenţa între o procedură liniştită şi un litigiu de durată.

Munca de acasă nu îi face automat pe angajați mai fericiți. Ce arată studiile despre joburile fără birou