Cafeaua ți-ar putea îmbunătăți starea de spirit chiar și fără cofeină. Ce au descoperit cercetătorii

Cafeaua este asociată, de obicei, cu energia oferită de cofeină. O bei ca să te trezești, să te concentrezi mai bine sau să treci peste o dimineață grea. Un nou studiu sugerează însă că efectele ei asupra organismului ar putea fi mai complexe decât simplul „boost” de energie. Chiar și cafeaua decofeinizată pare să aibă legături cu dispoziția, cogniția și sănătatea intestinului.

Cercetătorii de la University College Cork, Irlanda, au analizat modul în care cafeaua influențează axa intestin-creier, adică relația dintre microbiomul intestinal și funcționarea creierului. Studiul, publicat în Nature Communications, a comparat consumatorii obișnuiți de cafea cu persoane care nu beau cafea, apoi a testat efectele cafelei cu și fără cofeină, conform Nature.

Ce au urmărit cercetătorii

Studiul a inclus 62 de participanți: 31 de persoane care consumau între trei și cinci cești de cafea pe zi și 31 de persoane care nu beau cafea. La început, cele două grupuri nu prezentau diferențe relevante în privința indicelui de masă corporală, tensiunii arteriale, stresului, anxietății, depresiei, somnului, activității fizice sau simptomelor gastrointestinale.

Diferențele au apărut la nivel biologic. Consumatorii de cafea aveau anumite modificări ale markerilor imunitari din sânge și ale unor tulpini microbiene din intestin. Pentru a vedea dacă efectul vine strict de la cofeină, cercetătorii le-au cerut consumatorilor de cafea să renunțe complet la băutură timp de două săptămâni.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

După această pauză, participanții au reluat consumul de cafea timp de trei săptămâni. O parte a băut cafea cu cofeină, iar cealaltă parte cafea decofeinizată, fără să știe în ce grup se află. După reintroducerea cafelei, cercetătorii au observat modificări ale microbiomului intestinal în ambele grupuri, inclusiv schimbări asociate atât cu varianta cofeinizată, cât și cu cea decofeinizată.

De ce cafeaua nu înseamnă doar cofeină

Rezultatele sugerează că anumite efecte ale cafelei nu depind exclusiv de cofeină. Ambele tipuri de cafea au fost asociate cu niveluri mai scăzute de stres perceput, depresie, impulsivitate și inflamație, dar și cu îmbunătățiri ale dispoziției și performanței cognitive. Aceasta indică faptul că alți compuși din cafea, precum polifenolii și antioxidanții, ar putea avea un rol important.

Cofeina a avut totuși efecte specifice. Doar cafeaua cofeinizată a fost asociată cu reducerea anxietății, a distresului psihologic și a tensiunii arteriale, precum și cu o atenție mai bună și o capacitate mai bună de gestionare a stresului. În schimb, cafeaua decofeinizată a fost legată de somn mai bun, activitate fizică mai ridicată și îmbunătățiri ale memoriei.

Vezi și:

Ce face cafeaua în corpul tău, de fapt: descoperirea care schimbă tot ce știai despre efectele ei asupra creierului și intestinului

Cafeaua de dimineață, cartofii copți și microbiomul: cinci descoperiri care schimbă regulile alimentației. Ce spun cercetătorii

Microbiologul John Cryan, unul dintre autorii cercetării, spune că această băutură trebuie înțeleasă ca un factor alimentar complex, care interacționează cu microbii intestinali, metabolismul și starea emoțională. Cu alte cuvinte, cafeaua nu acționează doar ca stimulent, ci poate influența mai multe sisteme ale organismului simultan.

Ce limite are studiul

Cercetarea este interesantă, dar nu trebuie interpretată ca o recomandare universală de a bea mai multă cafea. Numărul participanților a fost relativ mic, iar o parte dintre concluzii se bazează pe stări și comportamente raportate chiar de participanți. Astfel de date pot fi influențate de memorie, percepție personală sau așteptări.

În plus, relația dintre microbiom, creier și sănătatea emoțională este încă dificil de explicat complet. Cercetătorii pot observa asocieri între anumite bacterii, metaboliți și rezultate cognitive sau emoționale, dar mecanismele exacte rămân în studiu. Nu este încă limpede cât de mult se aplică aceste rezultate tuturor oamenilor, mai ales celor cu afecțiuni digestive, anxietate severă, insomnie sau sensibilitate la cofeină.

Totuși, studiul adaugă o piesă importantă la imaginea tot mai complexă a cafelei. Dacă până acum accentul era pus mai ales pe cofeină, noile date arată că și cafeaua decofeinizată poate avea efecte biologice și psihologice relevante. Alegerea dintre cafeaua normală și cea decofeinizată ar putea depinde nu doar de gust, ci și de ceea ce cauți: energie și atenție sau o variantă mai blândă, cu posibile beneficii pentru somn și memorie.

Google vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari într-o anume regiune. De ce consideră oamenii de știință proiectul o veste bună