Butonul „Respinge” de pe Toyota.com ar fi fost doar decor. Compania, acuzată că urmărea utilizatorii oricum

Un simplu clic pe butonul „Respinge” ar trebui să oprească tehnologiile de urmărire folosite în scopuri publicitare. Pe site-ul american Toyota, alegerea ar fi putut să nu schimbe însă nimic. Producătorul auto este vizat de un proces colectiv propus, după ce o utilizatoare a susținut că Toyota.com continua să colecteze informații chiar și atunci când vizitatorii refuzau cookie-urile. Cazul a fost relatat de Fox Business.

Acțiunea a fost depusă la Los Angeles County Superior Court. Reclamanta principală este Brittany Conner. Aceasta acuză Toyota că ar fi instalat tehnologii de urmărire pe dispozitivele utilizatorilor indiferent de opțiunea selectată în fereastra pentru consimțământ. Compania nu a oferit, până în acest moment, un punct de vedere public privind acuzațiile.

Ce s-ar fi întâmplat după apăsarea butonului „Respinge”

Toyota.com le prezintă vizitatorilor o fereastră prin care pot accepta sau refuza cookie-urile și alte tehnologii similare. Potrivit plângerii, instrumentele de monitorizare ar fi continuat să funcționeze chiar și după selectarea opțiunii „Respinge”.

Terții implicați ar fi putut primi informații despre activitatea de navigare. Ar fi fost colectate și date despre dispozitiv, identificatori online și alte detalii folosite pentru publicitate personalizată. Afirmațiile trebuie demonstrate în instanță. Procesul se află într-o etapă incipientă, iar grupul de reclamanți nu a fost încă aprobat oficial.

Vezi și:

Când poate ANAF să controleze o persoană fizică. Ce documente pot cere inspectorii

Cookie-urile pot reține preferințe și informații utile pentru funcționarea unui site. Ele pot fi însă folosite și pentru construirea unui profil publicitar. Diferența dintre aceste utilizări este explicată într-un ghid despre datele colectate de cookie-uri și modul în care acestea se raportează la regulile de protecție a datelor.

Problema reclamată în cazul Toyota este legată de promisiunea făcută utilizatorului. Un buton de refuz sugerează că tehnologiile neesențiale vor fi oprite. Atunci când alegerea nu produce niciun efect, consimțământul devine doar o aparență.

Fingerprinting-ul poate funcționa fără cookie-uri

În centrul procesului se află o metodă numită fingerprinting sau amprentare digitală. Aceasta nu are nevoie neapărat de cookie-uri tradiționale. Sistemul combină mai multe caracteristici ale dispozitivului și browserului pentru a crea un profil aproape unic.

Vezi și:

Îți apar la sugestii persoane pe care le cunoști? Ce știm cu adevărat despre algoritmii Facebook și Instagram și mitul vizitelor pe profil

Decizia de la Bruxelles care permite citirea mesajelor tale private – cum funcționează Chat Control 1.0 și de ce va alimenta un val masiv de conspirații

Pot fi analizate rezoluția ecranului, sistemul de operare, limba browserului, fusul orar și configurația hardware. Lista poate include fonturile instalate și modul în care dispozitivul procesează anumite elemente grafice. Luate separat, aceste date par lipsite de importanță. Combinate, ele pot ajuta la recunoașterea aceluiași utilizator pe mai multe pagini.

Astfel de metode fac mai dificilă evitarea reclamelor personalizate. Ștergerea cookie-urilor poate să nu fie suficientă. Schimbarea preferințelor din banner poate avea un efect limitat atunci când site-ul folosește tehnologii care nu depind de fișierele clasice salvate în browser.

Fingerprinting-ul este folosit și în scopuri legitime. Poate contribui la prevenirea fraudelor sau la detectarea autentificărilor suspecte. Totuși, lipsa transparenței devine problematică atunci când tehnologia este utilizată pentru publicitate. Există mai multe metode prin care aplicațiile te pot urmări fără permisiune, chiar și în absența identificatorilor obișnuiți.

O lege din 1967 este folosită împotriva trackingului modern

Procesul invocă California Invasion of Privacy Act, cunoscută drept CIPA. Legea a fost adoptată în 1967. Scopul său inițial era combaterea interceptărilor telefonice și a dispozitivelor folosite pentru supravegherea comunicațiilor.

Avocații specializați în protecția vieții private folosesc acum această lege în cazuri legate de site-uri și publicitate digitală. Reclamanții susțin că anumite instrumente online pot funcționa într-un mod similar sistemelor de interceptare. Peste 800 de procese bazate pe CIPA ar fi fost depuse în 2025, potrivit datelor citate de presa americană.

Forbes Media a acceptat recent să plătească 10 milioane de dolari pentru soluționarea unui caz asemănător. Los Angeles Times a ajuns la o înțelegere de 3,85 milioane de dolari. Aceste plăți nu înseamnă automat că acuzațiile formulate împotriva Toyota sunt dovedite. Ele arată însă riscul financiar tot mai mare pentru companiile care colectează date online.

În Uniunea Europeană, discuția se concentrează pe GDPR și pe modul în care este obținut consimțământul. Autoritățile europene analizează inclusiv posibilitatea de a schimba ferestrele pentru acceptarea cookie-urilor. Cazul Toyota arată însă o problemă mai profundă. Un buton de refuz este inutil atunci când tehnologia din spatele lui nu respectă alegerea făcută.

Admitere UMF „Carol Davila” 2026. Număr record de candidați pentru cele aproape 2.000 de locuri disponibile. La ce facultate este cea mai mare concurență