Bilanțul PNRR la termenul-limită. Ce a reușit România să construiască din cele 20 de miliarde de euro și ce proiecte rămân neterminate

31 august 2026 este termenul-limită pentru investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). După această dată, lucrările care nu au fost finalizate și recepționate nu mai pot fi decontate în aceleași condiții din acest mecanism european. Pentru unele dintre marile proiecte, construcția va continua, însă factura rămasă va trebui acoperită din bugetul de stat sau din alte programe europene.

Aproape 13 miliarde de euro au intrat deja în România

PNRR a fost conceput după pandemia de COVID-19 pentru a ajuta statele Uniunii Europene să investească rapid în infrastructură, economie, energie, sănătate și modernizarea serviciilor publice. Banii provin din mecanismul european NextGenerationEU și sunt împărțiți între granturi, care nu trebuie rambursate, și împrumuturi acordate în condiții avantajoase.

Planul României a pornit de la aproximativ 29,2 miliarde de euro, dar a fost renegociat și redus succesiv. În forma finală, valoarea sa a ajuns la aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sunt granturi.

Până la 12 august 2026, România încasase efectiv 12,97 miliarde de euro. Miza ultimelor săptămâni nu a mai fost însă semnarea contractelor, ci terminarea efectivă a investițiilor. La jumătatea lunii august existau aproximativ 4.500 de proiecte care încă nu fuseseră recepționate.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

A7, una dintre cele mai vizibile investiții ale PNRR

Unul dintre proiectele importante finanțate prin PNRR este Autostrada Moldovei A7. Pe 31 august este programată deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău Sud, ceea ce duce rețeaua funcțională a A7 la aproximativ 242 de kilometri din cei 319 kilometri proiectați între Ploiești și Pașcani.

Deschiderea este însă parțială. Nodul Bacău Nord nu este gata, iar sectorul Bacău–Pașcani, de aproximativ 77 de kilometri, rămâne în execuție. Lucrările care continuă după termenul PNRR vor trebui finanțate direct de la bugetul de stat.

O situație asemănătoare există pe A1, la Margina–Holdea, sectorul de puțin peste nouă kilometri care include cunoscutele „tuneluri pentru urși”. Ce nu este recepționat până la 31 august nu va mai putea fi plătit din PNRR.

Vezi și:

România ar putea folosi peste 90% din banii PNRR. Ce înseamnă pentru români și ce proiecte trebuie finalizate

Ce înseamnă pentru România pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR. Cum ar fi putut fi folosiți banii și de ce nu îi mai primim

Căile ferate au recuperat din întârzieri, dar multe lucrări continuă

Programul feroviar a fost redus de la aproximativ 328 la circa 220 de kilometri, fiind păstrate proiectele considerate cu cele mai mari șanse de realizare. De exemplu, pe ruta Caransebeș-Timișoara-Arad, diferențele dintre șantiere sunt mari. Lotul Lugoj-Timișoara Est ajunsese la 78,32%, în timp ce Caransebeș–Lugoj se afla la numai 14,85%, iar Timișoara Est–Ronaț Triaj la 24,85%.

Și pe traseul Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor s-au înregistrat progrese importante în ultimele luni, însă întregul coridor nu putea fi terminat până la sfârșitul lunii august.

În schimb, componenta de material rulant a ajuns aproape de final: programul include 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate.

Spitalele au ajuns la o absorbție de 91%

În sănătate, Ministerul de resort anunța pe 28 august o rată de absorbție de 91%. Mai multe investiții au fost finalizate, iar altele au intrat în ultimele etape de execuție și recepție.

Printre proiectele aflate în această categorie se numără investițiile de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, Institutul „Marius Nasta” – Zerlendi, Spitalul Județean Bistrița-Năsăud, Institutul de Boli Cardiovasculare Cluj și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești.

O excepție importantă este proiectul Spitalului Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, ajuns la peste 69%. Investiția nu este abandonată, ci va continua prin Programul Operațional Sănătate.

De la creșe, la împăduriri: unde au mai mers banii

PNRR nu a însemnat doar autostrăzi și spitale. Programul a finanțat creșe, renovarea clădirilor publice, piste pentru biciclete, locuințe pentru tineri și specialiști, centre pentru colectarea deșeurilor, insule ecologice digitalizate și proiecte de împădurire.

Programul de creșe noi a ajuns la 124 de unități, inclusiv prin suplimentări de la bugetul de stat. Totuși, construcția și dotarea creșelor, școlile verzi și campusurile profesionale regionale s-au numărat printre investițiile considerate cu risc ridicat de întârziere.

Principalele proiecte PNRR și situația lor

Ce se întâmplă cu proiectele care nu sunt gata

Faptul că o autostradă, un spital sau o cale ferată nu este finalizată la termen nu înseamnă automat că proiectul este abandonat. Problema este cine plătește lucrările rămase.

Acestea pot fi mutate pe bugetul de stat sau pe alte programe europene. Pentru contribuabili există însă un cost suplimentar. Împrumuturile PNRR aveau dobânzi avantajoase, în timp ce România se finanțează de pe piețe la costuri mai mari.

Mai mult, unele pierderi provin nu din șantiere, ci din reformele care nu au fost realizate. Printre jaloanele problematice s-au numărat reforma salarizării, guvernanța companiilor de stat, pensiile speciale și închiderea unor capacități energetice pe cărbune.

Consecința este simplă: dacă un venit european prevăzut în buget nu mai intră, statul trebuie să găsească banii în altă parte. Asta poate însemna împrumuturi suplimentare, reducerea altor cheltuieli sau venituri bugetare mai mari. Tocmai de aceea, bilanțul PNRR nu se măsoară numai în kilometri de autostradă, spitale sau creșe construite, ci și în câți bani europeni a reușit România să transforme efectiv în investiții înainte ca termenul să expire.

Miros de umezeală în dulap odată cu venirea toamnei. Ce funcționează și ce doar maschează problema