Ce înseamnă pentru România pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR. Cum ar fi putut fi folosiți banii și de ce nu îi mai primim

România a pierdut definitiv 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce partidele nu au reușit să ajungă la un acord asupra noii legi a salarizării în sistemul public. Este vorba despre o sumă uriașă, de aproximativ 3,9 miliarde de lei, bani pe care România i-ar fi putut folosi pentru investiții și pentru reducerea presiunii asupra bugetului de stat.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns, în ciuda negocierilor din ultimele luni, la un consens politic și social privind reforma salarizării. În aceste condiții, România nu a îndeplinit jalonul din PNRR de care era legată plata celor 770 de milioane de euro.

De ce nu mai primește România cele 770 de milioane de euro

PNRR funcționează diferit față de multe dintre fondurile europene clasice. Uniunea Europeană nu oferă pur și simplu României o anumită sumă de bani, ci condiționează plățile de realizarea unor reforme și investiții asumate prin așa-numitele „jaloane și ținte”.

Cu alte cuvinte, România s-a angajat în fața Comisiei Europene să facă anumite schimbări până la termene stabilite. Dacă acestea sunt îndeplinite corespunzător, banii aferenți pot fi încasați. Dacă un jalon nu este realizat, plata asociată acestuia poate fi suspendată sau, în cele din urmă, pierdută.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

În acest caz, problema a fost noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Reforma trebuia să creeze un sistem mai coerent de stabilire a salariilor și să țină sub control cheltuielile statului cu angajații săi.

„Partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, a declarat Nicușor Dan.

Cât de mare este, de fapt, suma pierdută

La un curs de aproximativ 5,1 lei pentru un euro, cele 770 de milioane de euro reprezintă aproape 3,93 miliarde de lei. Pentru a înțelege mai ușor ordinul de mărime, suma echivalează cu peste 200 de lei pentru fiecare locuitor al României, dacă ar fi împărțită teoretic la o populație de aproximativ 19 milioane de persoane.

Asta nu înseamnă că fiecare român ar fi primit acești bani în numerar. Fondurile PNRR sunt destinate finanțării reformelor și investițiilor prevăzute în plan, iar pierderea unei asemenea sume înseamnă, în primul rând, mai puțini bani europeni disponibili pentru România și o presiune mai mare asupra finanțelor publice.

Vezi și:

România ar putea folosi peste 90% din banii PNRR. Ce înseamnă pentru români și ce proiecte trebuie finalizate

Bilanțul PNRR la termenul-limită. Ce a reușit România să construiască din cele 20 de miliarde de euro și ce proiecte rămân neterminate

Statul trebuie să continue să finanțeze investiții, servicii publice, salarii și alte cheltuieli, iar atunci când o parte din finanțarea europeană dispare, diferența trebuie fie acoperită din alte surse, fie anumite cheltuieli sau proiecte trebuie reevaluate.

Legea salarizării trebuie adoptată totuși până la sfârșitul anului

Pierderea celor 770 de milioane de euro nu înseamnă însă că reforma salarizării dispare. Potrivit președintelui, partidele și-au asumat adoptarea legii până la sfârșitul anului și respectarea anvelopei salariale convenite cu Comisia Europeană.

„Anvelopa salarială” reprezintă, explicat simplu, limita generală în care trebuie să se încadreze cheltuielile cu salariile din sectorul public. Așadar, statul nu poate construi noua grilă de salarizare promițând creșteri care ar majora necontrolat cheltuielile bugetare.

Tocmai aici s-au concentrat și marile dispute politice și sindicale. Sorin Grindeanu a susținut că profesorii și medicii trebuie protejați și că varianta legii aflată în discuție le-ar fi diminuat veniturile. De cealaltă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a acuzat PSD că a compromis reforma, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a lansat acuzații privind influența social-democraților în zona sindicală.

Băsescu: Problema mai mare este incapacitatea de a face reforma

Fostul președinte Traian Băsescu consideră că pierderea financiară nu este nici măcar cea mai gravă consecință a situației.

„Dramatic nu este că am pierdut 770 de milioane, dramatic este că ne-am dovedit neputința administrativă”, a afirmat Băsescu.

Acesta a descris legea salarizării drept aproape o „coloană vertebrală” a modului în care statul își cheltuiește banii și a criticat faptul că, după mai mulți ani de discuții, România nu a reușit să construiască un sistem acceptat politic și sustenabil financiar.

Ciprian Ciucu a criticat, la rândul său, formularea prin care responsabilitatea a fost atribuită în comun celor patru partide, susținând că trebuie făcută o diferență între pozițiile acestora în timpul negocierilor.

„Acordul politic prevedea să avem grijă ca jaloanele din PNRR să fie atinse şi noi să respectăm angajamentele europene şi să ne luăm banii pentru România, pentru ţara aceasta. Partidul Naţional Liberal şi-a făcut treaba având un guvern demis. Cu alte cuvinte, premierul şi-a pus aparatul din subordine la lucru, miniştrii au muncit. A apărut o campanie de defăimare şi de dezinformare fabuloasă împotriva acestui proiect în care PSD şi sindicatele şi-au dat mâna să omoare proiectul şi în acest proces Guvernul a încercat să cedeze, a trimis mai multe variante ale legii la Bruxelles, la Comisia Europeană.

Comisia a zis: nu este sustenabil ceea ce voi ne cereţi. Comisia nu a acceptat. Guvernul, între ciocan şi nicovală, a înaintat singura formă care urma să fie acceptată de Comisia Europeană. Partidele? Partidele? Partidele aşa, otova împreună? Partidele? Dacă nu vom spune şi nu vom face diferenţa între partidele ticăloase şi partidele corecte, între politicieni ticăloşi şi politicieni corupţi, acolo vom ajunge…”, a afirmat Ciprian Ciucu, miercuri seară, la Euronews România.

Dincolo de disputa privind cine poartă cea mai mare parte a responsabilității, efectul financiar este însă același: 770 de milioane de euro nu mai intră în România prin acest jalon PNRR, iar legea salarizării va trebui totuși adoptată într-o formă care să țină cont de limitele bugetare negociate cu Bruxelles-ul. România pierde astfel nu doar o sursă importantă de finanțare europeană, ci și avantajul de a fi primit acești bani în schimbul unei reforme pe care statul trebuie acum să încerce să o finalizeze oricum.

Românii investesc masiv în propria energie. Câți prosumatori sunt în țară, judeţele care produc cel mai mult curent