Bani de chirie pentru angajații de până la 29 de ani. Pragul salarial propus pentru acordarea ajutorului

Tinerii între 18 și 29 de ani care lucrează și câștigă cel mult 4.000 de lei net lunar ar putea primi un ajutor pentru chirie de până la 600 de lei, în funcție de localitate. Un proiect depus în Parlament propune și reducerea cu 50% a abonamentelor pentru transport. Inițiativa este înregistrată la Senat pentru dezbatere, astfel că sprijinul nu poate fi solicitat deocamdată în baza acestor prevederi.

Cine ar putea primi bani pentru chirie

Propunerea vizează tinerii care desfășoară o activitate profesională în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau asimilat, cu normă întreagă. Venitul salarial net lunar trebuie să fie de maximum 4.000 de lei, inclusiv această sumă.

Pentru ajutorul de chirie, solicitantul trebuie să fie titular sau cotitular al unui contract de închiriere înregistrat la organele fiscale competente. Contractul trebuie încheiat pentru cel puțin șase luni, iar beneficiarul trebuie să aibă domiciliul sau reședința în locuința respectivă, situată în România.

Proiectul stabilește și condiții privind situația locativă. Tânărul nu trebuie să dețină o locuință în proprietate și nici să ocupe o locuință socială, de necesitate, de serviciu sau una pentru tineri destinată închirierii, realizată prin programele ANL.

Vezi și:

Cât câștigă un profesor care predă doar patru ore pe zi. Cum se calculează salariul în funcție de norma didactică

Închirierea de la soț, soție, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv nu ar permite acordarea sprijinului. Pentru aceeași locuință și aceeași perioadă, solicitantul nu trebuie să primească un alt ajutor public destinat cheltuielilor de locuire.

Citește și: Ce contracte de închiriere trebuie înregistrate la ANAF. Avantajele contribuabilului și cum se procedează în 2026

Ajutorul propus ajunge la 600 de lei în București și Cluj-Napoca

Valoarea sprijinului lunar ar urma să depindă de localitatea în care se află locuința închiriată. Proiectul stabilește trei plafoane, fără ca aceeași sumă maximă să fie prevăzută pentru toate orașele.

Vezi și:

Regulile pentru ordinele de protecție s-ar putea schimba. Ce se întâmplă cu monitorizarea electronică

Pentru locuințele din București și Cluj-Napoca, plafonul este de 600 de lei lunar. În municipiile Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea, limita propusă este de 500 de lei lunar.

În celelalte localități, sprijinul ar putea ajunge la 400 de lei pe lună. Banii sunt destinați achitării unei părți din chirie, în condițiile prevăzute de inițiativă.

Deputatul USR Alin Stoica spune că propunerea a pornit din discuțiile cu tinerii care lucrează, dar întâmpină dificultăți în a locui independent. Inițiativa este semnată și de Diana Stoica, alături de parlamentari din alte formațiuni.

„Din consultările cu tinerii a reieșit o problemă clară: un loc de muncă nu îți asigură întotdeauna și banii necesari pentru a locui pe cont propriu. Chiria și transportul consumă o parte importantă din salariu, iar mulți tineri continuă să depindă de sprijinul familiei. Am depus o inițiativă legislativă în ajutorul lor și sper ca ea să fie votată de toate partidele din Parlament. Vrem ca tinerii să-și permită să locuiască în orașele în care muncesc”, a declarat Alin Stoica, potrivit comunicatului USR citat de Agerpres.

Reduceri la abonamente și condiții pentru angajații part-time

Proiectul propune o reducere de 50% pentru abonamentele nominale de transport public local, metropolitan și integrat sau pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. Ajutorul pentru chirie și cel pentru transport ar putea fi acordate separat sau împreună, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Pentru transport, beneficiarul trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România și să nu primească alt sprijin public pentru aceeași perioadă, rută ori cheltuială. Pragul salarial prevăzut pentru activitatea cu normă întreagă este tot de 4.000 de lei net lunar.

Există o excepție pentru tinerii angajați cu timp parțial care urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate. Aceștia ar putea beneficia de măsuri, însă venitul salarial net maxim eligibil se calculează proporțional cu timpul de lucru.

Durata propusă este de maximum 36 de luni cumulate pentru fiecare persoană, indiferent de numărul și durata întreruperilor. Limita se aplică atât beneficiarilor care muncesc cu normă întreagă, cât și celor eligibili încadrați part-time.

Citește și: Ce trebuie să știe studenții care se mută pentru facultate. MAI a lansat un ghid pentru chirii, cămine și siguranță

În ce stadiu se află proiectul

Inițiativa completează Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. A fost înregistrată la Senat pe 28 octombrie 2026, cu numărul B598/2026.

Pe 3 noiembrie, proiectul a fost transmis pentru avizare mai multor instituții și pentru punctul de vedere al Guvernului. Măsurile trebuie să parcurgă procedura legislativă înainte să poată deveni aplicabile.

Textul propune finanțarea sprijinului din bugetul de stat. Normele privind verificarea și decontarea sumelor ar urma să fie aprobate prin hotărâre de Guvern, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a eventualei legi.

Ce trebuie să facă elevii scutiți medical în timpul orei de sport. Regula pe care mulți nu o cunosc