Bananele care nu se mai înnegresc după ce sunt tăiate ar putea ajunge în magazine. Au fost modificate genetic cu CRISPR

Bananele tăiate ar putea să nu mai capete atât de repede culoarea maronie care le face mai puțin apetisante, chiar dacă fructul este încă perfect comestibil. O companie britanică de biotehnologie a dezvoltat o varietate de banane editate genetic care își păstrează culoarea după decojire și feliere, iar fructele au făcut acum un pas important spre rafturile supermarketurilor din Marea Britanie. Potrivit The Guardian, autoritățile britanice au confirmat statutul de plantă obținută prin „precision breeding”, însă mai este necesară autorizarea pentru consum alimentar.

Bananele au fost dezvoltate de Tropic, o companie de biotehnologie agricolă din Norwich, cu ajutorul tehnologiei CRISPR-Cas9. Producătorul susține că gustul și textura rămân aceleași, dar pulpa poate rezista fără să se înnegrească încă una sau două zile după tăiere și chiar mai mult dacă este păstrată la rece. Inovația ar putea permite folosirea mai frecventă a bananelor în salate de fructe, caserole pentru micul dejun și alte produse ambalate.

De ce nu se mai înnegresc bananele după ce sunt tăiate

Pentru a obține noua varietate, cercetătorii au folosit CRISPR-Cas9 pentru a modifica toate cele trei copii ale unei singure gene din banană. Schimbarea reduce producția unei enzime numite polifenol oxidază, responsabilă pentru reacția care face pulpa fructului să devină maronie atunci când este expusă la aer.

CRISPR este una dintre cele mai importante tehnologii moderne de editare a genomului și permite modificarea foarte precisă a anumitor secvențe genetice. Playtech a scris recent și despre o tehnologie de editare genetică despre care cercetătorii cred că ar putea fi chiar mai veche decât CRISPR. Instrumentul CRISPR-Cas9, supranumit uneori „foarfeca genetică”, a fost recompensat inclusiv cu Premiul Nobel pentru Chimie în 2020.

Vezi și:

Ce salariu colosal are Siegfried Mureșan și câți bani ar pierde dacă devine premier al României. Votul decisiv are loc astăzi

În cazul noilor banane, nu a fost introdus ADN provenit de la o specie fără legătură cu planta. Acesta este și motivul pentru care autoritățile britanice le-au încadrat în categoria organismelor obținute prin „precision breeding”, diferită din punct de vedere legislativ de organismele modificate genetic clasice. Food Standards Agency explică faptul că modificările din această categorie trebuie să fie unele care, cel puțin în principiu, ar putea apărea și prin metode tradiționale de reproducere.

Bananele nu pot fi încă vândute în supermarketurile britanice

Department for Environment, Food and Rural Affairs a confirmat pe 25 septembrie 2026 statutul de organism obținut prin reproducere de precizie pentru bananele dezvoltate de Tropic. Aceasta este însă doar una dintre etapele necesare. Pentru ca fructele să poată fi comercializate ca alimente în Anglia, este nevoie și de autorizarea Food Standards Agency.

Registrul oficial al FSA arată că, la momentul actual, niciun organism din categoria „precision bred” nu are încă autorizație finală pentru utilizare ca aliment sau hrană pentru animale în Anglia. Prin urmare, aprobarea obținută de Tropic nu înseamnă că noile banane vor apărea imediat pe rafturi. Agenția trebuie să analizeze datele de siguranță înainte de autorizarea comercializării pentru consum.

Vezi și:

O nouă tehnologie de editare genetică ar putea fi mai veche decât CRISPR. Cercetătorii au găsit-o în virusuri

Oamenii de știință transformă deșeurile de plastic în biscuiți, cu ajutorul drojdiei modificate genetic

Tehnologia de editare genetică este folosită deja în cercetare pentru numeroase tipuri de plante. Playtech a scris, de exemplu, despre roșii și alte culturi ale căror caracteristici au fost modificate genetic. Cercetătorii urmăresc caracteristici precum rezistența la boli și secetă, conținutul mai ridicat de nutrienți sau o durată mai mare de păstrare.

Compania spune că fructele ar putea reduce risipa alimentară

Unul dintre principalele argumente ale Tropic este reducerea risipei. Bananele sunt foarte perisabile, iar aspectul lor influențează puternic decizia cumpărătorilor. Date publicate anterior în Marea Britanie estimau că echivalentul a aproximativ 1,4 milioane de banane comestibile ajungea la gunoi în fiecare zi, chiar dacă o parte dintre fructe puteau fi încă consumate.

Tropic estimează că bananele sale care nu se înnegresc ar putea reduce risipa și emisiile echivalente de CO2 de-a lungul lanțului de aprovizionare cu peste 25%. Compania afirmă că, la scara pieței globale de export, reducerea emisiilor ar putea depăși nouă milioane de tone de CO2 echivalent anual. Aceste cifre reprezintă însă estimările producătorului, nu rezultate măsurate după introducerea la scară largă pe piață.

Reducerea risipei alimentare a devenit o preocupare tot mai importantă și pentru companii, inclusiv în România. Playtech a prezentat recent modul în care firmele încearcă să digitalizeze monitorizarea risipei alimentare, într-un context în care producția de hrană, transportul și aruncarea produselor generează costuri economice și de mediu importante.

Bananele Tropic au primit deja aprobări de reglementare în zece țări, potrivit companiei, printre care Japonia, Brazilia și Filipine, iar plantele sunt cultivate în America Latină. În Japonia și Brazilia, compania a anunțat în aprilie 2026 că a primit undă verde pentru comercializare, iar în Brazilia și pentru cultivare.

Dacă va trece și de analiza Food Standards Agency, noua banană ar putea deveni unul dintre primele exemple vizibile pentru consumatorii britanici despre modul în care editarea genetică începe să schimbe alimentele obișnuite. De această dată, obiectivul nu este un fruct mai mare sau cu un gust complet diferit, ci rezolvarea unei probleme pe care aproape oricine a întâlnit-o: banana tăiată care se înnegrește înainte să apuci să o mănânci.

Kia pregătește o dubă electrică uriașă de 5,35 metri: până la 9 locuri, 460 km autonomie și 23 de versiuni