Antarctica intră în linia întâi a crizei climatice: continentul înghețat s-ar putea încălzi mult mai repede decât se credea

Antarctica, percepută multă vreme drept una dintre cele mai izolate și stabile regiuni ale planetei, riscă să devină unul dintre cele mai sensibile puncte ale încălzirii globale. Un nou studiu arată că, în următoarele decenii, continentul înghețat s-ar putea încălzi de 1,4 ori mai repede decât restul emisferei sudice, într-un scenariu în care temperatura medie globală ajunge la 2 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Cercetarea, publicată la finalul lui 2025 în Geophysical Research Letters, întărește temerile climatologilor că Antarctica nu mai este protejată de mecanismele naturale care au ținut-o, până recent, într-o relativă izolare termică.

Semnalul este cu atât mai important cu cât Antarctica a fost, ani la rând, mai greu de integrat în modelele clasice ale amplificării polare. În Arctica, fenomenul este deja bine documentat: regiunea se încălzește de câteva ori mai repede decât media globală. În sud, însă, rolul Oceanului Austral și al curenților circumpolari a făcut ca această accelerare să fie mai greu de observat direct. Tocmai de aceea, noul studiu este privit ca un posibil punct de cotitură în felul în care va fi înțeles viitorul climatic al planetei.

De ce Antarctica nu mai pare atât de ferită

Timp de decenii, Antarctica a părut să reziste mai bine decât alte regiuni la efectele încălzirii globale. Explicația ține de geografia și dinamica ei oceanică. Continentul este înconjurat de un sistem puternic de curenți și vânturi care limitează transferul de căldură dinspre latitudinile mai joase. În plus, Oceanul Austral are o capacitate uriașă de a absorbi căldură, ceea ce a mascat până acum o parte din efectele încălzirii atmosferice.

Totuși, această aparentă protecție începe să cedeze. Cercetătorii avertizează că încălzirea pe termen lung a suprafeței oceanului din jurul Antarcticii poate deveni principalul motor al amplificării regionale. Cu alte cuvinte, dacă în Arctica topirea gheții și reducerea albedo-ului au accelerat încălzirea, în Antarctica mecanismul dominant pare să fie eliberarea tot mai rapidă a căldurii acumulate în ocean. Acest detaliu este esențial, pentru că arată că sudul extrem al planetei nu urmează neapărat același tipar ca nordul, ci unul propriu, cu efecte potențial la fel de grave.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Noul model climatic sugerează că, odată depășit pragul de 2 grade Celsius de încălzire globală, Antarctica va răspunde mai abrupt decât restul emisferei sudice. Iar acest prag nu mai pare deloc îndepărtat. Planeta s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1 grade Celsius față de era preindustrială, iar estimările citate de cercetători indică faptul că, dacă emisiile rămân la niveluri apropiate de cele actuale, limita de 2 grade ar putea fi atinsă în jurul anului 2050. Dacă emisiile continuă să crească, acest moment ar putea veni chiar în jurul anului 2040.

Semnele de alarmă se văd deja în gheață și în ecosisteme

Chiar dacă amplificarea antarctică nu a fost încă observată direct în toată amploarea sa, schimbările din ultimii ani au fost suficient de dramatice încât să alarmeze comunitatea științifică. Între 2014 și 2016, Antarctica a pierdut o cantitate de gheață marină comparabilă, potrivit climatologilor citați în analiza Live Science, cu ceea ce Arctica a pierdut în aproximativ patru decenii. Iar revenirea nu s-a produs. În 2023, extinderea gheții marine antarctice a atins minime record, un semnal pe care mai multe studii îl descriu drept excepțional și extrem de îngrijorător.

Această reducere a gheții marine nu este doar o statistică rece. Ea schimbă complet balanța energetică a regiunii. Când suprafețe mari de gheață și zăpadă dispar, în locul lor rămâne apă întunecată, care absoarbe mai multă radiație solară. Chiar dacă în Antarctica acest mecanism nu este considerat principalul motor al încălzirii, el poate deveni un factor agravant, mai ales în contextul noii instabilități a gheții marine. Cu cât gheața este mai puțină, cu atât sistemul climatic local devine mai vulnerabil la noi episoade de încălzire.

Vezi și:

Meteorologii avertizează: Fenomenul El Niño se formează din nou și ar putea lovi planeta anul acesta

Criza climatică accelerează rezistența la antibiotice: bacteria Salmonella devine tot mai greu de tratat

Efectele se văd deja și în biodiversitate. Coloniile de pinguini imperiali, specie emblematică pentru Antarctica, au fost lovite sever de reducerea gheții marine. Un studiu publicat în 2023 a documentat eșecuri catastrofale de reproducere după prăbușirea timpurie a gheții în sezonul de reproducere din 2022, iar cercetări ulterioare au arătat că nivelurile record de gheață marină scăzută din finalul lui 2023 au dus la eșecuri de reproducere într-o parte importantă dintre coloniile de pinguini imperiali ale continentului. Asta arată că impactul climatic nu mai aparține viitorului îndepărtat, ci prezentului.

Ce înseamnă asta pentru restul lumii

Când Antarctica se încălzește mai repede, miza nu este doar locală. Stabilitatea calotelor glaciare antarctice este una dintre marile necunoscute ale viitorului nivelului mărilor. Orice accelerare a topirii gheții continentale înseamnă mai multă apă în oceane, iar efectele se vor resimți pe toate coastele lumii, de la marile orașe până la insulele joase și deltele deja vulnerabile. Tocmai de aceea, concluziile noului studiu nu sunt o simplă observație academică, ci un avertisment cu implicații economice, sociale și geopolitice uriașe.

Mai există și o altă problemă: modelele climatice ar putea chiar să subestimeze amploarea fenomenului. Unii specialiști atrag atenția că Antarctica rămâne extrem de dificil de simulat cu precizie, din cauza interacțiunilor complexe dintre ocean, atmosferă, gheață marină și curenții circumpolari. Dacă aceste modele nu surprind complet anumite mecanisme de încălzire, este posibil ca realitatea din deceniile următoare să fie mai severă decât proiecțiile actuale.

Mesajul central este limpede: Antarctica nu mai poate fi tratată ca o excepție rece, izolată de restul lumii. Transformările accelerate observate în ultimii ani și scenariile rezultate din cele mai noi modele climatice sugerează că sudul înghețat al planetei intră într-o nouă fază. Iar fiecare fracțiune de grad evitată contează. Într-un sistem climatic deja tensionat, diferența dintre 1,5 și 2 grade Celsius nu este o nuanță statistică, ci poate însemna un prag critic pentru oceane, ghețuri și ecosisteme întregi.

NASA pierde una dintre cele mai importante sonde de pe Marte. Misiunea MAVEN, declarată oficial încheiată după peste 10 ani