ANAF lansează aplicația prin care românii pot reclama evazioniștii. iBon verifică bonurile și pregătește recompense

ANAF vrea să transforme telefonul românilor într-un mic instrument de verificare fiscală. De luni, 18 mai, instituția lansează aplicația iBon, prin care oamenii vor putea verifica dacă bonul fiscal primit de la un comerciant este real și înregistrat corect în sistemele Fiscului.

Ideea este simplă: ai fost la magazin, la service, la salon sau ai plătit un serviciu, iar bonul primit ți se pare suspect. În loc să rămâi doar cu bănuiala, vei putea folosi aplicația pentru a verifica documentul fiscal și, dacă apar probleme, pentru a face o sesizare.

Cum funcționează aplicația iBon

Potrivit agenției de știri News.ro, aplicația va fi disponibilă atât pentru iOS, cât și pentru Android. Utilizatorii vor avea trei variante principale: pot face o fotografie bonului în timp real, pot încărca o imagine deja existentă din telefon sau pot trimite o sesizare dacă nu au primit deloc dovada plății.

ANAF spune că aplicația este parte dintr-un efort mai larg de combatere a evaziunii fiscale și de îmbunătățire a comunicării dintre cetățeni și instituție. Practic, Fiscul încearcă să implice direct cumpărătorii în verificarea comercianților care nu emit bonuri corecte sau nu declară încasările. Aplicația nu apare din senin, pentru că ANAF a vorbit încă de anul trecut despre verificarea bonurilor cu telefonul, inclusiv în contextul controalelor din industria evenimentelor.

Într-o etapă ulterioară, programată pentru a doua parte a anului, ANAF ia în calcul și un sistem de recompense pentru cei care fac sesizări utile. Deocamdată, forma exactă a acestui sistem nu este stabilită, iar instituția urmează să decidă cum ar putea funcționa bonusarea.

O idee utilă, dar cu un gust ușor discutabil

Pe hârtie, aplicația poate fi folositoare. Dacă un comerciant emite bonuri false sau refuză să ofere dovada plății, clientul ar trebui să aibă o metodă simplă prin care să semnaleze problema. Evaziunea fiscală afectează bugetul public, competiția corectă și, până la urmă, tot contribuabilul cinstit.

Totuși, partea cu sesizările și mai ales cu eventualele recompense trebuie tratată cu atenție. România are deja o sensibilitate istorică atunci când statul îi încurajează pe cetățeni să se reclame unii pe alții sau să devină mici inspectori de ocazie. Nu este același lucru, evident, iar comparația ar fi exagerată dusă până la capăt, dar reflexul are un ușor miros comunistoid și poate lăsa un gust prost.

Mai sănătos ar fi ca ANAF să mizeze în primul rând pe controale inteligente, digitalizare reală, baze de date care comunică între ele, case de marcat conectate corect și analiză de risc făcută profesionist. Statul are deja instrumente digitale importante, de la RO e-Factura până la Spațiul Privat Virtual, iar Playtech a explicat recent noile reguli prin care tot mai mulți români vor fi obligați să folosească e-Factura.

Cetățeanul poate semnala o neregulă, dar nu ar trebui transformat în reclamagiul fiscal al statului. Lupta cu evaziunea trebuie dusă în primul rând de instituții, nu externalizată către cumpărătorul care iese din magazin cu bonul în mână.

Vezi și: Cum știi dacă intri în vizorul ANAF, dacă îți vin inspectorii la ușă. Totul pleacă de la indicatorii de risc fiscal și sunt publici

iBon poate fi un instrument util, dar succesul lui va depinde de felul în care ANAF îl folosește: ca sprijin pentru controale reale sau ca înlocuitor comod pentru ele. În plus, digitalizarea Fiscului trebuie să fie și funcțională, nu doar obligatorie, pentru că experiențele anterioare cu platforme fiscale precum e-Factura au arătat cât de repede o idee bună poate deveni sursă de stres pentru contribuabili.

FOTO | Ființe ca din altă lume, descoperite de cercetători. Păianjenul fluorescent și insectele necunoscute care au uimit lumea științei