Amprentele unor copii de acum 15.000 de ani, descoperite de arheologi. Detaliul emoționant care rescrie istoria primelor comunități umane

Amprentele unor copii de acum 15.000 de ani, descoperite de arheologi. Detaliul emoționant care rescrie istoria primelor comunități umane
foto - adil Aziz /Alcibbum Photograph/Getty Images
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google

O bucată de lut modelată în urmă cu aproximativ 15.000 de ani a păstrat dovada unui moment de apropiere între un adult și un copil. Cei doi par să fi lucrat împreună la realizarea unei figurine, lăsând în urma lor amprente pe care oamenii de știință au reușit să le identifice după milenii.

Descoperirea face parte dintr-un studiu publicat în revista științifică PLOS One, realizat de o echipă internațională de cercetători, coordonată de arheologul Laurent Davin, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

Rezultatele cercetării contestă o serie de teorii privind evoluția manifestărilor artistice ale oamenilor preistorici și oferă indicii fascinante despre modul în care aceștia își educau copiii, cu mult înainte de apariția agriculturii.

Amprentele care au supraviețuit timp de 15.000 de ani

Arheologii au identificat 154 de artefacte din lut, cu o vechime cuprinsă între 11.650 și 15.000 de ani, provenite din trei situri arheologice situate în sudul Levantului.

Obiectele au aparținut culturii natufiene, reprezentată de comunități de vânători și culegători care au adoptat un stil de viață sedentar înainte de dezvoltarea agriculturii.

Printre artefactele analizate se numără 15 figurine recognoscibile, reprezentând oameni, gazele și păsări, precum și alte 139 de fragmente mai dificil de identificat.

Cea mai emoționantă descoperire a fost făcută pe suprafața unei figurine care înfățișează un corp uman stilizat. Pe spatele acesteia, specialiștii au identificat două amprente suprapuse, una aparținând probabil unui adult, iar cealaltă unui copil care nu ajunsese încă la pubertate.

Modul în care sunt suprapuse amprentele sugerează că adultul i-ar fi înmânat copilului figurina în timp ce lutul era încă moale, permițându-i să contribuie la modelarea acesteia.

Cercetătorii au identificat inclusiv amprenta unui copil cu vârsta probabil mai mică de zece ani pe o figurină reprezentând o pasăre.

(Davin et al., PLOS One, 2026)

Copiii participau activ la viața artistică a comunităților preistorice

Multă vreme, implicarea copiilor în realizarea obiectelor artistice preistorice a fost dificil de demonstrat, din cauza numărului redus de dovezi arheologice.

Noua cercetare sugerează însă că micuții nu erau doar spectatori curioși, ci participau activ la modelarea și decorarea obiectelor din lut.

Dincolo de valoarea artistică a figurinelor, acestea ar fi putut reprezenta instrumente educaționale, prin intermediul cărora adulții transmiteau generațiilor tinere cunoștințe despre animale, natură, credințe și tradiții.

Dintre cele 15 figurine recognoscibile, 11 reprezintă păsări. Unele dintre acestea prezintă detalii anatomice complexe, care sugerează că oamenii preistorici observau cu atenție inclusiv comportamentele de împerechere ale animalelor.

Reprezentările artistice ale păsărilor nu erau însă specifice exclusiv culturii natufiene. Arheologii au descoperit anterior și figurine din fildeș vechi de aproximativ 40.000 de ani, într-o peșteră din Germania.

Descoperirea care schimbă ceea ce știam despre evoluția artei

Până recent, specialiștii considerau că utilizarea pe scară mai largă a lutului în scopuri simbolice în această regiune a lumii era strâns legată de apariția agriculturii și de transformările sociale caracteristice perioadei neolitice.

Noul studiu demonstrează însă că această tradiție artistică exista cu câteva milenii mai devreme.

Mai mult, analiza compoziției figurinelor sugerează că oamenii selectau în mod deliberat lutul pe care îl utilizau, căutând materiale cu proprietăți potrivite pentru realizarea obiectelor decorative.

Astfel de descoperiri, precum și cercetările privind cele mai vechi manifestări ale artei rupestre, contribuie la schimbarea percepției asupra capacităților cognitive și creative ale strămoșilor noștri.

Inclusiv în România au fost descoperite dovezi ale unor tradiții artistice străvechi, printre care se numără o figurină feminină din lut, veche de peste 7.500 de ani, identificată în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe.

Poate cel mai fascinant aspect al noii descoperiri rămâne însă dimensiunea sa umană. Cu 15.000 de ani în urmă, adulții și copiii petreceau timp împreună, modelând obiecte, explorând lumea înconjurătoare și împărtășindu-și creativitatea, la fel cum se întâmplă și astăzi.