Ai două contracte de muncă în același timp. Câte ore poți lucra legal într-o zi și ce limită nu trebuie depășită

Ai două contracte de muncă în același timp. Câte ore poți lucra legal într-o zi și ce limită nu trebuie depășită
Ai două joburi cu contract de muncă. Câte ore ai voie să lucrezi (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

Un angajat din România poate avea două sau chiar mai multe contracte individuale de muncă, inclusiv la angajatori diferiți. Asta nu înseamnă însă că timpul de lucru poate fi extins fără limită. Codul muncii stabilește reguli privind durata muncii și perioadele obligatorii de repaus, astfel că situația în care cineva lucrează opt ore la primul serviciu și alte opt ore la al doilea ridică probleme importante din perspectiva timpului de odihnă.

Poți avea legal două contracte de muncă

Codul muncii permite cumulul de funcții. Articolul 35 prevede că un salariat poate lucra la angajatori diferiți sau chiar la același angajator în baza mai multor contracte individuale de muncă, cu condiția ca programele de muncă să nu se suprapună. Pentru fiecare contract, angajatul beneficiază de salariul corespunzător.

Așadar, faptul că o persoană are deja un contract cu normă întreagă nu o împiedică, în principiu, să semneze un al doilea contract. Pot exista însă incompatibilități stabilite prin lege pentru anumite funcții.

Problema apare atunci când trebuie stabilit efectiv programul de lucru.

Poți lucra 8 ore la primul job și încă 8 la al doilea?

Pentru un contract cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. Codul muncii stabilește, totodată, că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Există posibilitatea ca în anumite perioade să se depășească această limită, dar media calculată pe perioada de referință prevăzută de lege trebuie să rămână la cel mult 48 de ore pe săptămână.

De aceea, două contracte nu trebuie privite pur și simplu ca două programe complet independente, în care angajatul poate ajunge să muncească zi de zi câte 16 ore.

Un asemenea program ar însemna, de exemplu, 80 de ore de muncă într-o săptămână de cinci zile, adică mult peste reperul de 48 de ore.

Repausul zilnic este esențial

Mai există o regulă importantă. Potrivit articolului 135 din Codul muncii, salariații au dreptul între două zile de muncă la cel puțin 12 ore consecutive de repaus. Pentru munca în schimburi există o excepție, repausul putând fi de minimum opt ore între schimburi.

Practic, nu este suficient să verifici separat ce scrie în fiecare contract. Trebuie luat în calcul și dacă programul efectiv îi permite angajatului să beneficieze de odihna obligatorie.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit explicit, într-o cauză pornită chiar din România, că atunci când un lucrător are mai multe contracte cu același angajator, repausul zilnic trebuie analizat pentru contractele respective în ansamblu, nu separat pentru fiecare contract.

Exemplu: contract de 8 ore plus un al doilea job

Să presupunem că o persoană lucrează de luni până vineri, între 8:00 și 16:00, în baza contractului principal. Dacă ar semna un al doilea contract pentru încă opt ore și ar lucra, de exemplu, între 16:00 și 24:00, ar ajunge la 16 ore de muncă pe zi și 80 de ore pe săptămână dacă programul s-ar repeta cinci zile.

Situația este foarte diferită dacă al doilea contract este unul cu timp parțial și programul este organizat astfel încât să fie respectate limitele privind timpul de muncă și odihna.

De exemplu, existența unui contract principal de opt ore și a unui al doilea contract de câteva ore nu este, prin ea însăși, interzisă. Contează însă cum sunt repartizate efectiv orele și dacă sunt respectate perioadele de repaus.

Două contracte sunt permise, dar programul contează

Pentru angajat, regula importantă este că dreptul de a avea mai multe contracte de muncă nu trebuie confundat cu dreptul de a lucra un număr nelimitat de ore.

Codul muncii protejează atât posibilitatea salariatului de a obține venituri de la mai mulți angajatori, cât și dreptul acestuia la odihnă. Prin urmare, înainte de semnarea celui de-al doilea contract trebuie verificat nu doar numărul de ore trecut în document, ci și programul concret de lucru, eventualele suprapuneri și timpul de repaus rămas între zilele de muncă.