Ai avut credit cu ROBOR? Cum afli dacă ai plătit rate mai mari decât trebuia și dacă poți cere bani înapoi

Românii care au sau au avut credite în lei calculate în funcție de ROBOR ar putea cere despăgubiri în instanță dacă apreciază că au fost prejudiciați, însă acest lucru va fi posibil după redactarea deciziei Consiliului Concurenței. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a explicat că legislația europeană prevede posibilitatea unor acțiuni pentru despăgubiri, dar acestea trebuie să pornească ulterior deciziei autorității de concurență.

Ce se întâmplă cu cei care au credite în ROBOR

Investigația Consiliului Concurenței privind modul în care băncile au procedat în cadrul mecanismului de stabilire a ROBOR a vizat perioada 2018 – prezent, deși ancheta a început în 2022. Autoritatea a concluzionat că au fost încălcate regulile de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui.

Bogdan Chirițoiu a explicat însă că situația nu trebuie interpretată ca o majorare a ROBOR cu un anumit procent. Potrivit acestuia, modificările despre care vorbește Consiliul Concurenței au fost „fracţiuni de procente”, în interiorul intervalului în care se stabilește indicele.

„Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracţiuni de procente, deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Naţională, care stabileşte un maxim şi un minim, în esenţă”, a susținut președintele Consiliului Concurenței, în cadrul unor declaraţii de presă.

Cine poate fi afectat de situație

Potrivit explicațiilor oferite de Chirițoiu, efectele se pot răsfrânge asupra creditelor în lei care au dobânda legată de ROBOR. În schimb, creditele calculate în funcție de IRCC nu sunt direct vizate de această situație, deoarece indicele este bazat pe tranzacții reale.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

„Influenţa se duce asupra creditelor în lei şi mai puţin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacţii reale, nu pe tranzacţii potenţiale, şi atunci zona asta, care acum e majoritară la populaţie, nu este direct afectată, dar rămân credite care sunt legate de ROBOR, deci credite în lei, unele ale populaţiei şi unele ale companiilor”, a explicat Chirițoiu.

Prin urmare, persoanele care au avut credite cu dobânda calculată în funcție de ROBOR sunt cele pentru care problema poate avea relevanță. Totuși, informațiile prezentate de Consiliul Concurenței nu stabilesc în mod individual cât ar fi plătit în plus fiecare client.

Când pot fi cerute despăgubiri de la bănci

Întrebat dacă persoanele care au achitat rate calculate în funcție de ROBOR pot încerca să recupereze în instanță eventualele sume plătite în plus, Bogdan Chirițoiu a indicat existența legislației europene privind despăgubirile.

„Există legislaţie europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acţiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”, a declarat președintele Consiliului Concurenței.

Așadar, potrivit explicațiilor sale, primul pas este redactarea deciziei autorității. Ulterior, cei care consideră că au fost prejudiciați pot formula cereri în cadrul unor procese civile pentru a solicita despăgubiri.

Vezi și:

AI-ul care îți negociază creditul: poate un agent digital să obțină condiții mai bune decât tine?

Motivul pentru care Pro TV a primit o amendă de 4 milioane de euro. Postul nu este de acord cu decizia, conflictul ajunge în instanță

Consiliul Concurenței nu calculează prejudiciile clienților

Un aspect important pentru persoanele care au avut credite cu ROBOR este că decizia Consiliului Concurenței nu va stabili suma pe care fiecare client ar fi plătit-o în plus. Chirițoiu a precizat că autoritatea nu cuantifică astfel de prejudicii în deciziile sale.

„Repet, noi nu spunem că a crescut preţul cu 5% cu 6%, nu spunem niciodată acest lucru. Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii”, a declarat acesta.

Președintele instituției a explicat că nu există o astfel de practică la nivel european și că investigațiile Consiliului Concurenței nu includ calcularea individuală a prejudiciilor. Potrivit acestuia, investigațiile pot dura ani, iar procesele civile reprezintă o etapă separată.

„Nu există practică în Europa să facem aşa ceva. Deja investigaţiile ţin 4 ani, procesele ţin vreo 5 ani, nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, nici în acest caz, în niciun alt caz pe care îl facem noi în Consiliu”, a mai spus Chirițoiu.

Ce au făcut băncile în cazul ROBOR

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv a legislației concurențiale și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.

Cea mai mare amendă a fost aplicată Băncii Transilvania și a avut valoarea de 875,74 milioane de lei. Banca Transilvania a primit și o amendă de 85,03 milioane de lei pentru fapta realizată de OTP Bank România.

Banca Comercială Română a fost sancționată cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane de lei, iar UniCredit Bank cu 431,03 milioane de lei. BRD-Groupe Societe Generale a primit o amendă de 412,47 milioane de lei.

Pe lista sancțiunilor se mai află ING Bank Amsterdam Sucursala București, cu 405,91 milioane de lei, CEC Bank, cu 332,98 milioane de lei, și Exim Banca Românească, cu 96,49 milioane de lei. Libra Internet Bank a fost amendată cu 45,86 milioane de lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane de lei.

Ce spune Consiliul Concurenței despre mecanism

Bogdan Chirițoiu a precizat că situația constatată de autoritate nu reprezintă un cartel în sensul clasic al termenului. Potrivit explicațiilor sale, este vorba despre schimburi de informații, stabilirea unor metodologii și comunicări între participanții la procedura de stabilire a indicelui.

„Nu e un cartel, nu e ceva de genul «ne-am întâlnit într-o sală şi am stabilit că mâine o să fie 7,5», deci nu vorbim de aşa ceva. E un schimb de informaţii, repet, stabil de metodologii, comunicări, e adevărat între ei”, a explicat acesta.

Chirițoiu a arătat că băncile puteau vedea în perioada respectivă ce cote transmiteau ceilalți participanți și se puteau influența reciproc. În opinia autorității, această practică trebuie schimbată, motiv pentru care băncile au primit o perioadă de 60 de zile de la primirea deciziei și a motivației pentru a-și ajusta comportamentul.

O premieră pentru România

Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că în România nu există experiență în ceea ce privește obținerea unor despăgubiri în baza Legii concurenței. Există însă astfel de procese în Europa, inclusiv situații în care firme din România s-au asociat pentru a cere despăgubiri.

„În România nu avem experienţă cu aşa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, la unele participă, s-au asociat firme din România, să ceară despăgubiri, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe Legea concurenţei, deci n-am idee să vă spun cum vor acţiona instanţele”, a declarat Chirițoiu.

El a mai precizat că autoritatea dorește ca ROBOR să continue să funcționeze și că scopul este îmbunătățirea mecanismului, nu blocarea acestuia.

„Ideea este să-l îmbunătăţim, nu să-l blocăm”, a mai spus președintele Consiliului Concurenței.

În ceea ce privește amenzile aplicate, Chirițoiu a explicat că acestea au fost stabilite în principal în funcție de veniturile băncilor, procentele fiind cuprinse între 5% și 7%. El a admis că „sunt nişte bani care pleacă din bănci”, dar a precizat că sistemul a fost foarte profitabil în ultimii ani.

Pentru clienții cu credite legate de ROBOR, următorul moment important este, astfel, redactarea deciziei Consiliului Concurenței. Abia ulterior, potrivit explicațiilor oferite de Bogdan Chirițoiu, persoanele care consideră că au fost prejudiciate vor putea utiliza această decizie în cadrul unor acțiuni civile pentru despăgubiri.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor