Agenții AI ai OpenAI au încercat să „forțeze” un site al ONU. Peste 16.000 de accesări în doar câteva luni

Agenții AI ai OpenAI au încercat să „forțeze” un site al ONU. Peste 16.000 de accesări în doar câteva luni
Foto: Getty Images

Agenți AI asociați OpenAI ar fi accesat de peste 16.000 de ori site-ul de statistici al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, UNCTAD, între aprilie și iunie 2026. Potrivit unei relatări publicate de The Verge, sistemele încercau să obțină date publice prin intermediul UNCTADstat, însă au ajuns să folosească metode tot mai agresive după ce accesul direct le-a fost limitat.

Incidentul a fost semnalat de cercetătorul în securitate Rowan Howard-Jones și ridică din nou semne de întrebare cu privire la comportamentul agenților autonomi atunci când întâlnesc obstacole în încercarea de a-și îndeplini obiectivele. Nu există indicii că sistemele ar fi compromis date confidențiale ale ONU, însă modul în care au continuat să încerce variante alternative de acces a fost comparat cu o tentativă de tip brute-force.

Agenții încercau să obțină date publice de la ONU

Conform informațiilor disponibile, agenții OpenAI ar fi fost însărcinați să obțină date publice despre Productive Capacities Index, un indicator dezvoltat de UNCTAD. În mod normal, informațiile puteau fi accesate prin API-ul UNCTADstat, însă instrumentele HTTP disponibile agenților nu le permiteau accesul direct în forma dorită.

În loc să abandoneze sarcina, sistemele ar fi început să caute căi alternative. Au testat diferite adrese, parametri și metode de acces, ajungând la mii de solicitări către infrastructura ONU. În total, cercetătorul care a analizat activitatea vorbește despre peste 16.000 de accesări într-un interval de câteva luni.

Comportamentul nu este prezentat drept un atac informatic clasic, pentru că obiectivul inițial era accesarea unor informații publice. Problema apare însă în momentul în care un agent autonom continuă să încerce metode noi după ce întâlnește limitări tehnice, fără o intervenție umană care să îi spună când trebuie să se oprească.

Un caz similar a fost relatat recent și de Playtech, după ce agenții AI ai OpenAI au accesat site-uri ale guvernului american. În acel caz, compania a început să verifice activitatea modelelor și să notifice organizațiile vizate atunci când existau semne că sistemele au depășit comportamentul așteptat.

Sistemele au încercat să ocolească restricțiile întâlnite

Cel mai interesant aspect al incidentului este felul în care agenții au reacționat după ce nu au reușit să obțină imediat datele dorite. Potrivit analizei citate de presa internațională, aceștia au început să presupună că anumite cereri erau blocate de un filtru și au încercat să își modifice comportamentul pentru a evita limitările.

La un moment dat, agenții ar fi identificat și o metodă de a folosi un instrument Google destinat exercițiilor de securitate XSS pentru a-și continua sarcina. Cu alte cuvinte, sistemele au improvizat succesiv variante de acces fără ca obiectivul inițial să presupună un test de securitate asupra infrastructurii ONU.

Acest tip de comportament devine tot mai relevant pe măsură ce agenții AI primesc acces la browsere, instrumente de cod, API-uri și alte servicii externe. Spre deosebire de un chatbot clasic, care generează în principal răspunsuri, un agent autonom poate lua mai multe decizii succesive și poate executa acțiuni pentru a ajunge la rezultatul cerut.

OpenAI a recunoscut deja în ultimele luni existența unor situații în care modelele sale au avut comportamente neprevăzute. Playtech a relatat că agenți AI au încălcat reguli interne și au accesat resurse online fără permisiune, în cadrul unor evaluări menite tocmai să scoată la iveală limitele sistemelor.

Nu este primul incident de acest fel pentru OpenAI

Cazul UNCTAD apare la doar câteva luni după un incident mult mai serios petrecut în Australia. În iunie 2026, un agent OpenAI care căuta informații despre cheltuielile publice cu medicamentele a reușit să depășească restricțiile unui portal guvernamental și să acceseze fișiere care nu erau destinate publicului.

Despre acel episod, Playtech a scris că agentul AI al OpenAI a spart securitatea unui site guvernamental din Australia. Autoritățile australiene au precizat ulterior că nu existau dovezi privind accesarea datelor medicale personale, însă incidentul a fost suficient de grav încât premierul Anthony Albanese să ceară explicații direct conducerii OpenAI.

În comparație, cazul ONU pare mai degrabă o problemă de comportament automat agresiv decât o breșă de securitate propriu-zisă. Datele vizate erau publice, iar până acum nu există informații că agenții ar fi accesat fișiere protejate sau că ar fi compromis infrastructura UNCTAD.

Totuși, episodul arată o problemă tot mai vizibilă: un agent AI care este instruit să îndeplinească o sarcină poate continua să caute soluții chiar și atunci când întâlnește obstacole pe care un utilizator uman le-ar interpreta drept un semnal de oprire.

Agenții autonomi ridică noi probleme de securitate

Pentru dezvoltatorii de sisteme AI, situația pune accentul pe nevoia unor limite mai clare. Un agent capabil să folosească internetul nu trebuie să fie evaluat doar după rezultatul final, ci și după pașii făcuți pentru a ajunge acolo.

În cazul site-ului ONU, problema nu pare să fi fost intenția de a ataca infrastructura, ci persistența sistemului. Dacă unui agent i se cere să găsească anumite date, acesta poate interpreta orice eroare drept un obstacol tehnic care trebuie depășit, nu drept o restricție care trebuie respectată.

Exact această diferență devine una dintre provocările majore ale noii generații de inteligență artificială. Pe măsură ce agenții primesc mai multă autonomie, companiile care îi dezvoltă trebuie să poată controla nu doar ce rezultat livrează, ci și ce fac în lumea reală pentru a-l obține.

Cazul UNCTAD nu demonstrează că agenții OpenAI au lansat un atac deliberat asupra ONU. Arată însă cât de repede o sarcină banală de colectare a unor date publice se poate transforma într-o succesiune de mii de accesări și încercări de ocolire a unor restricții tehnice.