Acceptarea tacită a moștenirii. Ce înseamnă şi care este termenul impus de lege

Moștenirea este, de multe ori, un proces complicat, nu doar din punct de vedere emoțional, ci și juridic. Deși mulți români consideră că trebuie să ajungă obligatoriu la notar pentru a accepta o moștenire, realitatea juridică este mai nuanțată. Există situații în care acceptarea se produce fără o declarație oficială, iar acest lucru poate avea consecințe importante, inclusiv în instanță.

Ce înseamnă acceptarea tacită a moștenirii

Acceptarea tacită a moștenirii apare atunci când o persoană se comportă ca un adevărat moștenitor, chiar dacă nu a făcut un demers formal în acest sens. Mai exact, dacă un frate sau un alt moștenitor începe să utilizeze bunurile rămase după deces, acest comportament poate fi interpretat juridic ca o acceptare implicită, conform Codului civil al României, art. 1103.

Astfel de situații includ folosirea efectivă a bunurilor din moștenire, cum ar fi lucratul pământului, încasarea chiriei sau plata impozitelor aferente. Chiar dacă persoana respectivă nu a mers la notar pentru a-și exprima în mod oficial acceptarea, aceste acțiuni pot demonstra intenția clară de a accepta moștenirea.

În asemenea cazuri, instanța poate considera că moștenirea a fost acceptată tacit, iar acest lucru produce efecte juridice identice cu acceptarea expresă.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Termenul de 1 an prevăzut de lege

Potrivit legislației în vigoare, există un termen de 1 an în care moștenirea poate fi acceptată. Acest termen este reglementat de articolul 1103 din Codul civil și se aplică, în mod specific, situațiilor în care nu există o acceptare expresă.

Cu toate acestea, este important de înțeles că termenul nu funcționează în mod absolut. El este valabil doar în cazul în care moștenitorul nu a făcut niciun gest care să indice acceptarea moștenirii. În momentul în care apar acțiuni concrete asupra bunurilor, interpretarea juridică se schimbă.

Când nu mai contează termenul legal

Un aspect esențial este faptul că folosirea bunurilor moștenirii „rupe” termenul de 1 an. Cu alte cuvinte, dacă o persoană începe să utilizeze bunurile, nu mai poate invoca ulterior faptul că nu a acceptat moștenirea în termenul legal.

Vezi și:

Părinţii care nu au pensie îşi pot da în judecată copiii pentru că nu îi întreţin? Legea de care puţini români ştiu

Eşti filmat în loc public iar imaginile sunt postate pe reţelele sociale. Ce poţi face, conform Codului Civil

Această situație este frecvent întâlnită în practică, mai ales în cazul bunurilor imobiliare sau al terenurilor agricole. Chiar și acțiuni aparent minore, precum plata impozitelor, pot fi suficiente pentru a demonstra acceptarea tacită.

Prin urmare, chiar dacă nu există o declarație oficială la notar, comportamentul concret al moștenitorului este cel care cântărește decisiv în fața instanței.

Consecințele acceptării tacite

Acceptarea tacită produce aceleași efecte juridice ca și cea expresă. Persoana devine moștenitor cu drepturi depline, dar și cu obligații, inclusiv eventuale datorii ale defunctului.

De aceea, este esențial ca cei aflați într-o astfel de situație să fie conștienți de implicațiile acțiunilor lor. Chiar dacă intenția inițială nu este una formală, legea poate interpreta diferit aceste gesturi.

Nota redacției Playtech – Acest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept societar și succesiuni.

Cum arată acum Aero1200, cartierul unde un Boeing 747 va fi montat între două turnuri uriașe