15 greșeli de limba română pe care le fac și oamenii cu facultate. Tu câte recunoști?

Limba română ascunde numeroase capcane care nu îi încurcă doar pe elevi, ci și pe adulți cu studii superioare. Unele greșeli au devenit atât de răspândite încât sunt auzite zilnic la televizor, în instituții publice sau chiar în documente oficiale. De multe ori, problema nu este lipsa de educație, ci faptul că anumite forme greșite sunt repetate atât de des încât ajung să pară corecte. Iată câteva dintre cele mai frecvente greșeli mai puțin cunoscute pe care mulți români le fac fără să își dea seama.

Când folosim greșit cuvinte care par corecte

Una dintre cele mai întâlnite erori este folosirea expresiei „ca și profesor”, „ca și medic” sau „ca și ministru”. Forma corectă este simplu: „ca profesor”, „ca medic” sau „ca ministru”. Construcția cu „ca și” este justificată doar atunci când există riscul unei confuzii.

La fel de des apare și folosirea greșită a cuvântului „datorită”. Mulți spun: „Accidentul s-a produs datorită poleiului”. În realitate, „datorită” exprimă o cauză favorabilă. Pentru situațiile negative trebuie folosită expresia „din cauza”.

O altă capcană este verbul „a merita”. Forma corectă este „merită”, nu „se merită”. Deși expresia greșită a devenit extrem de populară, ea nu este acceptată de normele limbii române.

Vezi și:

Rezolvare subiecte matematică Evaluarea Națională 2026. Cerința care i-ar putea departaja pe elevii foarte bine pregătiți

Verbe care creează confuzii

Mulți români folosesc forma „vroiam”, considerând că este derivată logic din verbul „a vrea”. Forma acceptată este însă „voiam”. La fel se întâmplă și cu expresii precum „mi-ar place”. Varianta corectă este „mi-ar plăcea”, chiar dacă în vorbirea de zi cu zi forma greșită apare foarte des.

O altă eroare întâlnită inclusiv în mediul profesional este folosirea lui „servici” în loc de „serviciu”. Corect este să spunem „mă duc la serviciu” sau „am ajuns la serviciu”.

Greșeli ascunse în exprimările de zi cu zi

Puțini știu că formularea „îți cer scuze” este, din punct de vedere gramatical, incorectă. Scuzele sunt ale persoanei care greșește, motiv pentru care forma recomandată este „îmi cer scuze”.

Vezi și:

„A investi” și „a învesti”, două cuvinte complet diferite. Ce înseamnă fiecare și de ce românii le confundă atât de des

O altă greșeală subtilă apare în propoziții precum „omul care l-am văzut ieri”. Forma corectă este „omul pe care l-am văzut ieri”.

Confuzii apar și la utilizarea lui „niciun” și „nici un”. În propoziția „Niciun elev nu a lipsit”, cuvântul se scrie legat. Separat se scrie doar în situații speciale, când sensul propoziției impune acest lucru.

Numerale și forme populare care nu sunt acceptate în scris

În vorbirea familiară sunt tolerate expresii precum „doișpe”, „șaispe” sau „paispe”. În scrierea corectă trebuie folosite formele complete: „doisprezece”, „șaisprezece” și „paisprezece”. La fel, mulți spun „ora doisprezece”, însă norma recomandă forma „ora douăsprezece”.

De asemenea, cuvântul „genunche” continuă să fie folosit în anumite regiuni ale țării, însă forma corectă este „genunchi”.

Greșeli care apar inclusiv în mediul profesional

Mulți români folosesc „decât” fără negație, în propoziții precum „Am decât 50 de lei”. Corect este „Am doar 50 de lei”. Cuvântul „decât” se utilizează în mod normal în construcții negative. O altă greșeală este folosirea adjectivului „complect”. Forma acceptată de dicționar este „complet”.

De asemenea, expresia „care este locația?” a devenit foarte populară sub influența limbii engleze. În multe situații, formularea mai potrivită este „care este locul?” sau „unde se află?”.

De ce apar aceste greșeli

Specialiștii în lingvistică explică faptul că limba este influențată permanent de mediul social, de televiziune, de internet și de limbajul folosit în jurul nostru. Atunci când o formă greșită este repetată ani la rând, aceasta începe să pară firească, chiar și pentru persoane cu un nivel ridicat de educație.

Tocmai de aceea, multe dintre aceste greșeli nu sunt făcute din necunoaștere, ci din obișnuință. Iar uneori, cele mai mari surprize apar atunci când descoperim că expresii pe care le folosim de ani de zile nu sunt, de fapt, cele corecte.

Băieți Buni revine la Pro TV după 20 de ani: Cabral și Dragoș Bucur se întorc în rolurile care au făcut istorie