Parlamentul European cere interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani

Introducerea unei dezbateri majore despre protecția minorilor în mediul digital a devenit inevitabilă în ultimii ani, pe măsură ce studiile, părinții și chiar platformele digitale confirmă impactul alarmant al utilizării necontrolate a rețelelor sociale asupra sănătății mentale a copiilor. În acest context tensionat, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care propune o schimbare radicală: interzicerea accesului la rețelele sociale pentru minorii sub 16 ani, cu excepția cazului în care părinții își dau acordul începând de la 13 ani. Deși documentul nu are valoare legislativă, mesajul politic este puternic și pune presiune pe Comisia Europeană să acționeze, conform The Guardian.

Decizia eurodeputaților vine într-o perioadă în care îngrijorările privind efectele rețelelor sociale asupra dezvoltării emoționale și cognitive a copiilor sunt la cote istorice. Platformele precum TikTok, Instagram, Snapchat și altele sunt acuzate că folosesc algoritmi care exploatează vulnerabilitatea copiilor, stimulând dependența prin mecanisme precum scroll infinit, autoplay și notificări agresive.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția încă din septembrie asupra necesității unor măsuri stricte, spunând că părinții se simt „neputincioși în fața tsunamiului tehnologic care le invadează casele”. Comisia analizează deja modelul australian, primul din lume care va interzice accesul la platforme pentru sub-16 începând cu luna următoare.

Un raport comandat anterior în Franța de președintele Emmanuel Macron merge chiar mai departe, recomandând interzicerea smartphone-urilor până la 13 ani și a rețelelor sociale până la 18 ani, o propunere radicală care ar schimba fundamental modul în care noile generații interacționează cu tehnologia.

Vezi și:

VIDEO Imagini dramatice din timpul celor două cutremure devastatoare din Venezuela. Clădiri prăbușite și panică pe străzile din Caracas

Ce prevede rezoluția și cum ar putea schimba ea legislația europeană

Raportul prezentat de eurodeputata daneză Christel Schaldemose subliniază că protecția minorilor nu poate fi lăsată exclusiv pe umerii părinților și că societatea are obligația de a interveni. Rezoluția cere, printre altele, dezactivarea automată a funcțiilor considerate „addictive” atunci când un minor folosește o platformă online. Printre acestea se numără:

• scroll-ul infinit;
• redarea automată a videoclipurilor;
• notificările excesive;
• sistemele de recompense care încurajează utilizarea compulsivă.

Documentul avertizează că aceste elemente fac parte din modelul economic al marilor platforme, ceea ce complică reglementarea. Totuși, majoritatea eurodeputaților consideră că efectele negative asupra copiilor impun o reacție fermă.

Rezoluția susține stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul liber la rețele sociale, cu posibilitatea de consimțământ parental de la 13 ani. Este o abordare similară cu cea a Australiei și marchează un moment important într-o dezbatere globală care ar putea schimba fundamental modul de funcționare al platformelor digitale.

Vezi și:

Țările europene cu cele mai mari alocații. Diferențele față de România sunt uriașe

Rețeaua socială europeană eYou trece de 60.000 de utilizatori în trei săptămâni: promisiunea unei alternative la haosul online

De asemenea, raportul indică faptul că actuala legislație europeană, Digital Services Act, deși solidă, nu este suficient de specifică în ceea ce privește protejarea minorilor de platforme care folosesc „dark patterns” sau tactici manipulative pentru a prelungi timpul petrecut online.

Tensiuni internaționale și criticile la adresa influenței Big Tech

Rezoluția a venit într-un context geopolitic tensionat, deoarece Statele Unite presează Uniunea Europeană să își relaxeze legislația digitală considerată prea dură cu marile companii tech. Vizita secretarului american pentru comerț, Howard Lutnick, la Bruxelles, a fost interpretată ca o tentativă de negociere a unui schimb între reglementări mai lejere și tarife comerciale mai mici.

Reacția eurodeputaților a fost însă dură. Stéphanie Yon-Courtin, membră a grupului politic apropiat președintelui Macron, a declarat că Europa „nu este o colonie de reglementare” și că legile europene „nu sunt de vânzare”. Mesajul acesteia reflectă o schimbare de ton la nivelul UE, care în ultimii ani a devenit mult mai combativă în relația cu Big Tech.

În același timp, rezoluția evidențiază necesitatea unor protecții clare împotriva exploatării minorilor, inclusiv prin conținut care îi încurajează să devină influenceri sau să participe la activități online potențial periculoase.

Deși nu este o lege, rezoluția Parlamentului European marchează un moment decisiv în discuția despre cum ar trebui protejați copiii într-o lume digitală din ce în ce mai invazivă. Prin apelul la interzicerea accesului la rețele sociale pentru cei sub 16 ani, eurodeputații transmit un semnal politic puternic și obligă Comisia Europeană să acționeze într-o direcție care ar putea remodela peisajul digital european și global.

Rămâne de văzut dacă Europa va urma exemplul Australiei sau dacă presiunile economice și politice vor tempera ambițiile legislative. Cert este că dezbaterea abia începe, iar modul în care societatea își protejează copiii va deveni un subiect definitoriu pentru politica digitală a următorului deceniu.

Inteligența artificială poate aduce 280 de miliarde de euro în Europa Centrală. România are însă cea mai mică adopție în companii