21 apr. 2025 | 17:09

De la 5G la 220V: Cum a fost închisă poarta Chinei în telecom și deschisă larg în energie

TEHNOLOGIE
De la 5G la 220V: Cum a fost închisă poarta Chinei în telecom și deschisă larg în energie
Când „verde” înseamnă... „made in China”

România, ca și restul Europei, a făcut pași rapizi către tranziția energetică. Tot mai mulți români devin prosumatori, adică produc și consumă propria energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Ce se vorbește mai puțin este că, în spatele acestei independențe energetice aparente, se ascunde o dependență profundă: peste 70% dintre sistemele fotovoltaice din România folosesc invertoare chinezești, în special de la gigantul Huawei.

Paradoxal, în timp ce România a interzis Huawei din rețelele 5G pentru motive de securitate națională, aceeași companie alimentează liniștit infrastructura energetică a zeci de mii de gospodării. Și nu doar că alimentează, ci și colectează date prin intermediul aplicațiilor și dispozitivelor conectate la internet, integrate în rețeaua WiFi a locuințelor.

În lipsa unor reglementări clare sau a unei supravegheri stricte din partea autorităților, învertoarele – creierul sistemului fotovoltaic – pot deveni un punct sensibil de atac cibernetic, în special în cazul unei tensiuni geopolitice cu China. Statul român recunoaște: într-un conflict ipotetic, Beijingul ar putea perturba sistemul energetic „fără să tragă un foc de armă”, doar prin accesarea sau dereglarea invertoarelor deja instalate în mii de locuințe.

Invertoarele nu sunt doar cutii negre: ele gândesc, comunică și pot fi controlate de la distanță

Un exemplu concret vine din Moșnița, județul Timiș, unde Constantin Ștefănucă și-a montat în 2023 un sistem fotovoltaic de 5 kW. Invertorul era produs de Growatt, o companie chineză, iar aplicația propusă de producător îi colecta datele despre consum și performanța sistemului și le trimitea în cloud – în China.

Într-o mișcare rar întâlnită în rândul utilizatorilor obișnuiți, Constantin a renunțat la aplicația producătorului și a instalat un mini-server local, astfel încât datele sale să nu mai fie transmise în afara locuinței. În plus, fără conexiune la internet, a eliminat și posibilitatea ca o terță parte să intervină în setările de funcționare ale invertorului.

Potrivit experților în securitate cibernetică, îngrijorarea este întemeiată: invertoarele IoT pot fi reconfigurate de la distanță. În cazul unui atac cibernetic sofisticat, un astfel de dispozitiv ar putea fi folosit pentru a opri energia într-o locuință, pentru a afecta o rețea locală sau chiar pentru a genera un dezechilibru la scară mai largă.

Alexandru Angheluș, expert în domeniu, atrage atenția, conform EuropaLiberă, că „în lipsa controlului asupra software-ului și asupra locului unde ajung datele, utilizatorii sunt expuși unor riscuri reale – unele vizibile, altele subtile și cu efect întârziat”.

Huawei, interzisă la 5G, omniprezentă în energie

În 2023, Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) a interzis participarea Huawei la dezvoltarea rețelelor 5G din România, invocând riscuri de securitate. La scurt timp, compania a dat în judecată Guvernul, Administrația Prezidențială și CSAT pentru a anula decizia. Procesul este încă pe rol.

Cu toate acestea, în paralel, Huawei vinde legal în România nu mai puțin de 53 de modele de invertoare, cu capacități de la câțiva kilowați pentru gospodării, până la 215 kW pentru parcuri industriale. Potrivit estimărilor din industrie, peste 85.000 de invertoare Huawei sunt deja montate în locuințele românilor.

Compania susține că toate datele colectate de aplicația sa, FusionSolar, sunt stocate în Europa și accesibile doar cu autorizarea utilizatorului. Totuși, în manualul aplicației se precizează clar că datele pot fi partajate cu alte entități din grupul Huawei, inclusiv cu Huawei Technologies Co., Ltd. din Republica Populară Chineză – pentru „mentenanță”.

Cu alte cuvinte, oricât s-ar garanta respectarea GDPR, datele pot ajunge tot acolo de unde, în teorie, se teme România să primească echipamente pentru infrastructura 5G: în China.

O dilemă europeană: energie verde pe hardware roșu

România nu e singura aflată în această dilemă. Întreaga Europă este prinsă în paradoxul tranziției verzi: pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor și de creștere a energiei regenerabile, continentul depinde masiv de tehnologia și echipamentele din China.

Costurile reduse și disponibilitatea pe scară largă au făcut din China liderul absolut în producția de panouri solare și invertoare. Însă aceste echipamente ieftine vin cu un preț ascuns – riscul de securitate cibernetică și lipsa controlului asupra infrastructurii esențiale.

Autoritățile europene caută soluții, dar mișcările sunt lente și fragmentate. Între timp, zeci de milioane de echipamente chinezești sunt deja instalate și funcționează zi de zi în gospodăriile și rețelele energetice ale Uniunii Europene.

România, la rândul ei, trebuie să decidă: va trata securitatea energetică cu aceeași seriozitate cu care a tratat securitatea digitală? Sau va continua să închidă ochii la faptul că a dat Chinei cheile către sistemul său electric, chiar în timp ce o acuza de spionaj?

Concluzie: În numele energiei verzi, România a înlocuit un risc cu altul. Și poate că, de data asta, nu va fi nevoie de „focuri de armă” pentru a simți consecințele.