Creierul rezolvă probleme complexe cu soluții simple, chiar și fără varianta perfectă

Chiar și cele mai complicate decizii zilnice, cum ar fi alegerea unei rute sau gestionarea mai multor sarcini în paralel, par banale pentru creierul uman. Un nou studiu realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) arată că nu e nevoie de calcule sofisticate pentru a face față provocărilor complexe. În realitate, creierul folosește trucuri simple și eficiente, chiar și în absența unei soluții perfecte.

Prin strategii intuitive, precum împărțirea problemei în pași mai mici sau imaginarea alternativelor, mintea umană reușește să rezolve provocări aparent imposibile. Studiul, publicat în revista Nature Human Behaviour, oferă o perspectivă fascinantă asupra modului în care gândim și luăm decizii, chiar și când suntem limitați de memorie sau timp.

Două trucuri cognitive care ne ajută în viața de zi cu zi

În cadrul experimentului MIT, voluntarii au urmărit o bilă care dispărea într-un labirint cu patru ieșiri, încercând să ghicească unde va reapărea. Singurul indiciu: două sunete cronometrare în interiorul labirintului. Sarcina părea imposibilă, dar participanții au reușit să se descurce surprinzător de bine.

Cercetătorii au descoperit că oamenii nu analizează toate scenariile posibile. În schimb, creierul folosește două strategii-cheie: raționamentul ierarhic și raționamentul contrafactual. Prima presupune împărțirea problemei în pași consecutivi — exact cum abordezi un drum necunoscut urmând semnele pe rând. A doua implică revizuirea mentală a unei decizii, imaginând ce s-ar fi întâmplat dacă alegeai altceva.

Horoscop zilnic, 8 iulie, marți. Schimbări de destin și provocări karmice pentru fiecare zodie

Cum să faci cafeaua „bătută”, deliciul răcoritor al verii. Rețeta pe care italienii o țin ascunsă

Profesorul Mehrdad Jazayeri, coordonatorul studiului, explică: „Creierul uman poate împărți labirintul în secțiuni și rezolva fiecare pas folosind algoritmi simpli. Când nu avem o soluție optimă, ne descurcăm cu metode aproximative care, în cele din urmă, funcționează.”

Memoria, cheia revenirii la decizii anterioare

Una dintre descoperirile cheie ale studiului este legătura dintre memorie și capacitatea de a reevalua alegerile. Participanții care aveau mai multă încredere în memoria lor erau mai dispuși să revină asupra unei decizii greșite. Cei care simțeau că nu își amintesc exact primul indiciu, preferau să meargă mai departe cu presupunerea inițială.

„Pentru a te întoarce și a corecta traseul, trebuie să-ți amintești foarte clar primul indiciu”, spune profesorul Jazayeri. „Este ca și cum ai purta patru conversații simultan – nimeni nu poate face asta optim.”

Interesant este că același comportament a fost observat și la rețele neuronale artificiale. Atunci când cercetătorii au limitat capacitatea memoriei unui model AI, acesta a început să folosească aceleași scurtături mentale ca oamenii – dovadă că, în condiții de constrângeri, și tehnologia imită simplitatea adaptativă a creierului uman.

Implicații pentru inteligența artificială și luarea deciziilor

Concluziile acestui studiu nu sunt doar teoretice. Ele pot fi aplicate în designul sistemelor de inteligență artificială, în planificarea urbană, în educație sau în gestionarea crizelor. Dacă înțelegem cum funcționează creierul în condiții reale, putem construi tehnologii care să ia decizii mai umane, mai intuitive și mai eficiente.

În esență, studiul arată că oamenii nu au nevoie de perfecțiune pentru a naviga prin complexitatea lumii moderne. Uneori, o serie de alegeri imperfecte, dar bine conectate, sunt suficiente pentru a ajunge la o soluție rezonabilă.