Cealaltă latură a lui Mircea Eliade. Juca oina pe maidan, cutreiera Carpații, vâslea pe Dunăre și a fost profesor la Facultatea de Sport

Pe 13 martie 2025 se împlinesc 118 ani de la nașterea scriitorului Mircea Eliade. Renumit istoric al religiilor, filosof și scriitor, este adesea asociat cu operele sale literare și studiile aprofundate în domeniul spiritualității. Cu toate acestea, puțini cunosc latura sa sportivă și legătura strânsă cu activitățile fizice, care au jucat un rol semnificativ în formarea sa personală și profesională. De la jocurile copilăriei pe maidanele Bucureștiului până la expedițiile temerare prin Carpați și experiențele nautice pe Dunăre, Eliade a îmbrățișat sportul ca pe o componentă esențială a vieții sale.

Mircea Eliade a copilărit pe maidanele Bucureștiului

Născut la 9 martie 1907 în București, Eliade și-a petrecut copilăria pe strada Mântuleasa, unde a fost fascinat de lumea naturală și de folclorul românesc. Încă de mic, a manifestat o pasiune pentru activitățile fizice, participând la jocuri tradiționale precum oina, pe care o practica alături de ceilalți copii din cartier.

În autobiografia sa, „Romanul adolescentului miop”, Eliade menționează cum bătea mingea de oină pe strada locuinței părinților săi, de pe Mântuleasa, și cum, pe dealul Mitropoliei, practica săniușul pe un derdeluș „până ce îmi degerau picioarele”, relatează bzi.ro.

Aceste experiențe timpurii au fost fundamentale în dezvoltarea sa, oferindu-i nu doar plăcerea jocului, ci și primele lecții despre disciplină, spirit de echipă și reziliență.

Ciocolata cu mamăligă picantă, noua ciocolată Dubai. Desertul atipic a devenit senzația primăverii

Lewis Hamilton, Charles Leclerc și Pierre Gasly au fost descalificați din Marele Premiu al Chinei. Ce nereguli au fost descoperite

Cutreiera munții și înopta în cort, în inima naturii

În perioada adolescenței, Eliade s-a alăturat organizației cercetașilor, unde a avut oportunitatea de a explora munții României și de a-și dezvolta abilitățile de supraviețuire și orientare.

A participat la drumeții de mai multe zile prin Carpați, înoptând sub cort în zone precum Piatra Craiului și străbătând trasee dificile, inclusiv Cheile Bicazului. Aceste expediții i-au oferit nu doar provocări fizice, ci și momente de reflecție profundă, contribuind la formarea sa intelectuală și spirituală.

Într-un interviu, Eliade a mărturisit că aceste experiențe montane i-au oferit o perspectivă unică asupra relației dintre om și natură, influențându-i ulterior operele literare și filozofice.

Vezi și: De la corigentul miop la savantul excentric, moștenirea lui Mircea Eliade: povestea tumultoasei povești de dragoste din Maitreyi

Expedițiile nautice pe Dunăre și Marea Neagră

Pasiunea sa pentru aventură nu s-a limitat doar la munți. Împreună cu un grup de prieteni, Eliade a proiectat și construit o ambarcațiune cu pânze, pe care au numit-o sugestiv „Hai-hui”.

Cu această barcă, au navigat pe Dunăre, de la Tulcea până la Constanța, într-o călătorie plină de peripeții. În timpul acestei expediții, au fost nevoiți să facă față capriciilor Mării Negre, demonstrând curaj și spirit de echipă.

Această aventură nautică a fost consemnată de Eliade într-o schiță și ulterior într-un volum de eseuri intitulat „Oceanografie”, evidențiind importanța acestor experiențe în dezvoltarea sa personală și profesională.

Profesor la Facultatea de Educație Fizică și Sport

După întoarcerea din India în 1933, unde obținuse titlul de doctor în filozofie la Universitatea din Calcutta, Eliade a preluat pentru o perioadă cursul de psihologie la instituția care pregătea viitori dascăli de sport, cunoscută astăzi sub numele de Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București.

În această calitate, a contribuit la formarea viitorilor profesori de educație fizică, subliniind importanța integrării aspectelor psihologice în pregătirea sportivilor.

Prezența sa în cadrul acestei instituții reflectă nu doar pasiunea sa pentru sport, ci și dorința de a îmbina cunoașterea teoretică cu practica, oferind o perspectivă holistică asupra educației fizice.

Vezi și: Cum a ajuns „adolescentul miop”, pasionat de istoria religiilor, în Mișcarea Legionară. Controversata poveste a scriitorului Mircea Eliade

Sportul în opera literară a lui Eliade

Influența sportului se regăsește și în operele literare ale lui Eliade. În nuvela „Uniforme de general”, autorul face referiri la jocul de șah, evidențiind complexitatea strategiilor și analogiile cu viața reală.

De asemenea, în „Fata căpitanului”, sunt subliniate virtuțile educative ale boxului, un sport care, în viziunea sa, contribuie la formarea caracterului și la pregătirea pentru viața modernă.

Tenisul este menționat în eseul „Apologie pentru decor” și în nuvela „Podul”, unde este prezentat nu doar ca un simplu joc, ci ca o metaforă pentru dinamica relațiilor umane și pentru provocările existențiale.

Prieten bun cu Eugen Ionescu și Emil Cioran

De-a lungul vieții, Eliade a fost înconjurat de personalități marcante ale culturii românești și internaționale. A fost bun prieten cu Emil Cioran și Eugen Ionescu, alături de care obișnuia să-și petreacă vacanțele la Paris.

Pasiunea sa pentru enciclopedism l-a determinat să îi aibă ca modele pe Nicolae Iorga și Bogdan Petriceicu Hașdeu, personalități care au îmbinat cunoașterea teoretică cu experiențele practice, influențându-i  abordarea interdisciplinară asupra sportului și educației.

Această deschidere către multiple domenii ale cunoașterii l-a transformat pe Eliade într-o personalitate complexă, capabilă să îmbine filosofia, literatura și activitățile fizice într-un mod unic.

Cele două femei care l-au convins să meargă în fața altarului

Dincolo de pasiunea pentru sport și călătorii, viața lui Mircea Eliade a fost marcată de încercări și pierderi semnificative. A fost căsătorit de două ori: prima sa soție, Nina Mareș, s-a stins din viață din cauza cancerului, în perioada în care Eliade era diplomat în Portugalia.

Această pierdere a avut un impact profund asupra sa, determinându-l să se refugieze și mai mult în scris și cercetare. A doua sa soție, Christinel Cotescu, i-a fost alături până la sfârșitul vieții, sprijinindu-l în momentele dificile.

Un alt episod tragic din viața sa a fost pierderea bibliotecii sale de două ori. Prima dată s-a întâmplat când a plecat în Anglia și și-a lăsat întreaga colecție unui prieten din România, inclusiv jurnalele sale valoroase, notează Matricea Românească.

A doua oară, în Chicago, biblioteca sa a fost distrusă într-un incendiu. Aceste pierderi nu l-au descurajat, ci l-au determinat să-și continue munca și să-și refacă arhiva intelectuală.

Vezi și: ”Filosofia nu trebuie învățată, ci trebuie judecată!”. Geniul marelui Emil Cioran, eternul student îndrăgostit de România

Eliade, un om al autodisciplinei și al explorării

Una dintre trăsăturile definitorii ale lui Eliade a fost autodisciplina sa extremă. Încă din adolescență, a experimentat metode neconvenționale pentru a-și extinde capacitățile intelectuale.

Elev fiind, își scurta în mod progresiv orele de somn, ajungând să doarmă doar patru ore pe noapte. Într-o zi, acest regim extrem l-a făcut să leșine, fiind nevoit să renunțe temporar la aceste experimente.

În timpul studiilor sale, chiar înainte de a deveni o personalitate recunoscută internațional, Eliade obișnuia să le scrie marilor filosofi și istorici ai religiilor din lume, solicitându-le cărți pe care apoi le dona bibliotecii facultății. Această dorință de cunoaștere neobosită a fost una dintre caracteristicile sale definitorii.

O perioadă din călătoria sa în India a rămas un mister, existând speculații că ar fi trăit în Himalaya, alături de călugări, experimentând tehnici șamanice și meditative. Această ipoteză nu a fost niciodată confirmată oficial, dar a contribuit la aura de explorator și căutător spiritual care l-a însoțit de-a lungul vieții.

Mircea Eliade nu a fost doar un savant, un filozof sau un istoric al religiilor, ci și un om pasionat de mișcare, aventură și sport. De la jocurile copilăriei pe maidanele Bucureștiului, la expedițiile montane din Carpați, de la călătoriile nautice pe Dunăre și Marea Neagră, până la contribuția sa ca profesor la Facultatea de Educație Fizică și Sport, Eliade a demonstrat o deschidere extraordinară către multiplele fațete ale vieții.

Latura sa sportivă a fost complementară pasiunii pentru cunoaștere și explorare, făcându-l un model de autodisciplină, curaj și perseverență. Influențele sale s-au resimțit nu doar în opera sa literară, ci și în felul în care a conceput educația fizică și dezvoltarea personală.