Adevărul despre neuronii din creierul uman – Cu câți ne naștem, cu câți rămânem, câți alții dobândim de-a lungul vieții, conform oamenilor de știință

Mult timp s-a considerat că numărul de neuroni pe care îi dobândim în copilărie este cel cu care ne trăim tot restul vieții. Însă, din ultimele decenii, cercetările științifice au început să pună sub semnul întrebării această convingere de lungă durată.

Fenomenul prin care se formează celule nervoase noi, cunoscut sub numele de neurogeneză, este documentat în mod clar la animalele de laborator, dar în cazul oamenilor adulți, lucrurile rămân neclare, scrie publicația Live Science.

Cum funcționează, de fapt, neurogeneza?

În studiile făcute pe șoareci, șobolani sau păsări cântătoare, cercetătorii au observat neuroni noi în zone ale creierului precum hipocampul (implicat în memorie) și zona subventriculară (asociată simțului olfactiv).

Descoperirile au alimentat speranța că și la oameni ar putea exista mecanisme similare. Se știe că în cazul șoarecilor, un stil de viață activ și un mediu stimulativ favorizează apariția de noi neuroni, în timp ce afecțiuni neurodegenerative o inhibă.

De ce să nu tai gazonul în iulie? Specialiştii spun că trebuie lăsat măcar o lună să crească, avantajele se vor vedea imediat

Horoscop zilnic pentru sâmbătă, 12 iulie 2025. Câștig uriaș pentru Balanță

Totuși, în cazul oamenilor, nu există încă metode sigure și non-invazive care să permită observarea directă a neurogenezei în organismul viu.

Tehnicile folosite la animale, precum injectarea de markeri radioactivi în creier, nu pot fi aplicate în mod etic și sigur la oameni sănătoși. Din acest motiv, cercetările umane s-au concentrat pe observații post-mortem sau pe situații medicale speciale.

Metode indirecte și controverse care persistă

Un studiu publicat în 1998 a folosit markeri radioactivi pentru a analiza țesutul cerebral de la pacienți cu cancer cerebral, decedați la vârste între 57 și 72 de ani.

Rezultatele au arătat urme de neuroni noi în hipocamp, sugerând că procesul de neurogeneză ar putea continua și la vârsta adultă.

Ulterior, o cercetare din 2013 a utilizat datarea cu carbon-14, bazându-se pe urmele lăsate în ADN-ul uman de testele nucleare din anii 1950-1960, pentru a estima „vârsta” celulelor nervoase. Astfel, au fost identificați neuroni noi la persoane între 19 și 92 de ani.

Totuși, metodele respective sunt atât de complexe încât nu au fost replicate în mod convingător. Mai mult, unii cercetători, precum Arturo Alvarez-Buylla de la Universitatea din California, rămân sceptici.

El susține că markerii biologici folosiți pot fi confundați cu alte tipuri de celule, precum celulele gliale, și că datele existente nu sunt suficient de clare pentru a demonstra prezența constantă a neurogenezei la adulți.

Pe de altă parte, alți oameni de știință, cum ar fi Gerd Kempermann din Germania, susțin că majoritatea studiilor sprijină ipoteza neurogenezei adulte, iar calitatea acestora este superioară celor critice.

În plus, markerii proteici specifici neuronilor în formare pot fi observați în secțiuni de țesut cerebral uman și oferă indicii suplimentare despre posibila apariție a celulelor noi.

Chiar și în absența unui consens, miza științifică este majoră. Dacă s-ar confirma că adulții pot genera neuroni noi, acest fapt ar deschide calea spre terapii inovatoare pentru afecțiuni precum Alzheimer, leziuni cerebrale sau alte boli neurologice.