Străinii vin să muncească în România: fenomenul care salvează mediul privat, dar nu suficient

Străinii vin să muncească în România: fenomenul care salvează mediul privat, dar nu suficient

În ultimii ani, firmele din România se confruntă cu un deficit acut de personal. Angajatorii pur și simplu spun că nu găsesc soluții pentru a atrage personal, dar lucrătorii străini reușit, cât de cât, să mai diminueze din criză, cel puțin în 2022.

La nivel național avem un deficit de sute de mii de angajați care ar trebui să ocupe posturile vacante puse la dispoziție de firme din numeroase sectoare de activitate.

Printre domeniile care se confruntă cu un deficit accentuat de personal se regăsesc Construcțiile, HoReCa, IT, dar și Transporturile.

Din nefericire, fenomenul e unul pe care-l regăsim la nivel internațional, inclusiv în cele mai dezvoltate economii din Europa.

„La noi, cine se califică pleacă în Vest. De exemplu, Germania a anunțat că are nevoie 400.000 de muncitori anual. Avem sute de firme românești care nu au cu cine să lucreze (…)

Sunt unități industriale care aduc din India, din Vietman, Sri Lanka, pentru că pur și simplu nu mai avem oameni care să poată să înlocuiască foarța de muncă îmbătrânită (…)

Muncitorii din țările europene sunt greu de adus pentru că există concurență mare pe piața forței de muncă. De ce ar veni un ucrainean în România în loc să se ducă în Germania sau Polonia, unde ofertele sunt mai bune?”, a explicat Cristian Pârvan, în calitate de președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, la începutul acestui an.

Semnale de alarmă cu privire la această problemă au fost trase încă din anii trecuți, fiindcă deficitul de personal e veche problemă a mediului privat românesc, ce doar s-a agravat odată cu multiplele crize apărute în ultima perioadă.

O problemă cu rădăcini foarte adânci

De exemplu, în 2019, Confederatia Patronala Concordia, impreuna cu KPMG si Institutul National de Cercetari Economice (INCE) al Academiei Romane, prezenta o analiză care spunea, negru pe alb, că în 5 ani va fi nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piața muncii de la noi din țară.

Analiza scotea la iveală, de asemenea, că aproximativ 2 milioane de persoane active nu se regăsesc nici pe piață muncii, nici în sistemul educațional, numărul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucrătorilor activi, iar populația ar putea să scadă cu aproape 2 milioane de locuitori până în 2030 – acesta își propune să identifice soluții pentru gestionarea deficitului forței de muncă.

„La nivelul federatiilor patronale membre ale Concordia resimtim profund criza de forta de munca din toate sectoarele de activitate ale economiei. Avem nevoie de aceasta radiografie a pietei muncii astfel incat noi, mediul de afaceri, impreuna cu sindicatele si autoritatile, sa identificam setul de masuri necesare pentru a diminua deficitul de forta de munca”, a declarat Steven van Groningen, Presedinte Concordia.

„Daca nu actionam in prezent, in contextul perspectivelor economice tot mai ingrijoratoare, intr-un orizont de timp nu foarte indepartat, dezvoltarea durabila a economiei va fi profund afectata. O prima problema pe care va trebui sa o rezolvam, asa cum reiese din studiu, este sa corectam lipsa informatiilor necesare care sa permita o evaluare mai precisa a cererii si ofertei de pe piata muncii atat la nivel cantitativ, cat si la nivel calitativ”, a mai completat oficialul, la acea dată.

Amplă analiză la care facem referire vorbea la acel moment și despre principalele cauze ce încurajează deficitul de forță de muncă din România. Analiștii notau că declinul demografic și migrația sunt printre principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forței de muncă.

„Daca actualele tendințe se vor menține, populația ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 8,2 milioane de persoane în anul 2020, la 7,3 milioane de persoane în anul 2030”, se arăta în analiză.

Conform experților, în aceste condiții, rată de dependență a sistemului public de pensii, exprimată că raport procentual între numărul de pensionari și numărul persoanelor ocupate, se înscrie pe o traiectorie nefavorabilă, dificil de susținut, majorându-se de la 61,3% în anul 2016 la 63% în anul 2020, la circa 71% în anul 2030 și respectiv la aproape 100% în anul 2060.

Semnalele de alarmă au fost ignorate sistematic

Specialiștii au propus niște soluții ce nu prea au avut ecou de-a lungul anilor, motiv pentru care fenomenul crizei forței de muncă a luat amploare între timp și continuă să pună piedici în dezvoltarea firmelor românești și, totodată, să constituie una dintre principalele provocări pentru managerii anului 2022.

„Prima măsură ce trebuie luată urgent este colectarea, de către autoritățile competențe, a datelor necesare realizării unei analize amănunțite a cauzelor crizei de forță de muncă și măsurării deficitului, atât cantitativ cât și calitativ;

Printre soluțiile propuse sunt consolidarea cooperării între mediul educațional și piață muncii pentru modernizarea învățământului profesional și tehnic și creșterea locurilor disponibile și atractivității studiilor ȘTIM”, au explicat specialiștii.

În 2022 s-a dat undă verde importării masive de muncitori străini, dar nu e suficient

Autoritățile de la noi au devenit mai active în combaterea crizei forței de muncă în 2022, când, exact la început de an au majorat puternic numărul de lucrători străini ce pot veni să muncească la noi în țară. Practic, dacă anul trecut contingentul de muncitori din afara Uniunii Europe a fost de 25.000, la începutul anului s-a adoptat un proiect ce permite firmelor să recruteze de 4 ori mai mulți lucrători străini, adică 100.000.

Ca să ne facem o idee despre cât de mult contează acești muncitori în economia noastră internă, trebuie precizat că în la jumătatea acestui an, la noi în țară erau angajați oficial 84.936 de angajați străini, ce provin din 178 de ţări. Ca referință, numărul lucrătorilor străini ce vin aici aproape s-a dublat din anul 2019.

Se pare că majoritatea străinilor vin la noi pentru a lucra în Construcții. Practic, la jumătatea anului aveam 19.383 de muncitori încadrați oficial pe diferite posturi în acest domeniu de activitate.

„La nivelul primele zece state de provenienţă a celor mai mulţi angajaţi străini se observă că şase sunt din Asia, respectiv Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, China şi Bangladesh, situaţie diferită faţă de 2019, când doar patru erau din acea zonă.

De asemenea, în ultimii patru ani se observă o creștere substanțială a lucrătorilor din afara UE. Dacă în iunie 2019, ponderea acestora în totalul angajaților străini era de circa 64,5%, aceasta a ajuns la 82,8% la jumătatea acestui an”, arată o analiză Cursdeguvernare.ro.

Deși numărul angajaților străini a crescut substanțial în ultimii ani, nevoia firmelor de a recruta rămâne în continuare la standarde înalte și are nevoie și de alte măsuri care să stimuleze angajările.

Dincolo de eventualele facilități fiscale ce ar putea fi adoptate sau de majorările salariale aplicate de firme pentru a atrage doritori, e vorba despre o strategie pe termen lung privind natalitatea și încurajarea natalității.

În caz contrar, fenomenul crizei forței de muncă se va agrava și mai mult, iar pensiile viitoarelor generații de pensionari, din sistemul public la care contribuie astăzi, riscă să fie puse sub un mare semn de întrebare.