România, în grupa de mare risc privind libertatea presei în UE

România, în grupa de mare risc privind libertatea presei în UE

România a fost inclusă în grupa de mare risc privind libertatea presei în Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Ungaria, conform raportului Comisiei Europene privind respectarea statului de drept. 

România, pe lista țărilor cu risc privind libertatea presei

Pentru prima dată, Media Pluralism Monitor a inclus un clasament general al statelor membre grupate pe cinci niveluri de risc. În această grupă intră Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia, România și Slovenia.

În raport se arată că nu există suficientă transparență privind difuzarea de conținut plătit de partide în afara campaniilor electorale. De altfel, accesul jurnaliștilor la informații rămâne deficitar.

Raportul mai arată că sunt mai îngrijorătoare decât anul trecut cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor.

Se pare că modificările frecvente ale legislației, utilizarea tot mai des a OUG și practica limitată a consultărilor publice continuă să reprezinte motive de îngrijorare.

Sunt îngrijorări și cu privire la funcționarea și bugetul CNA. România încă nu a transpus Directiva privind serviciile media audiovizuale, în forma ei revizuită, lucru care a întârziat modificări necesare pentru îmbunătățirea autorității de reglementare a mass-media.

De fapt, deși a trecut un an de la alegerea membrilor CNA, autoritatea nu are încă un președinte.

Raportul s-a referit și la legea avertizărilor de integritate, spunând că lipsește o protecție cuprinzătoare a acestora.

Unele amendamente făcute în iunie 2022 la lege au stârnit îngrijorările procurorului-șef european. 

Nici finanțarea partidelor politice nu este transparentă, la fel și alegerile în raport cu mass-media audiovizuale.

Recomandările Comisiei Europene pentru România

Comisia Europeană a făcut și câteva recomandări pentru România.

  • Să se asigure că revizuirea legilor privind justiția consolidează garanțiile privind independența justiției,
  • inclusiv pentru a reforma regimul disciplinar al magistraților, și să ia măsuri pentru a aborda preocupările rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în judiciare, ținând seama de standardele europene și de standardele relevante ale Comisiei de la Veneția.
  • Să introducă norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
  • Să abordeze provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor și să monitorizeze îndeaproape impactul noului sistem asupra investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.
  • Consolidarea normelor și a mecanismelor de sporire a guvernanței independente și editoriale, independența editorială a serviciilor publice de presă, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice.
  • Continuarea eforturilor de înființare a unei instituții naționale pentru drepturile omului, luând în considerare standardele europene.