Patronii români, cu un picior în faliment: angajații nu-i cred, dar viața lor e foarte grea

Patronii români, cu un picior în faliment: angajații nu-i cred, dar viața lor e foarte grea

Avem parte de scumpiri și de crize în cascadă, iar firmele nu sunt nici ele ocolite de cele mai toxice evoluții economice ale căror efecte le resimțim cu toții.

Patronii români au în spate o misiune deosebit de dificilă. Trebuie, pe de-o parte, să-și mențină forța de muncă, să nu se confrunte cu demisii, să facă față deficitului de personal, deficitului de lichiditate, scumpirilor, instabilităților de pe piețele financiare și de mărfuri, în timp ce lipsa de predictibilitate și fiscalitatea reprezintă alte mari provocări ale momentului.

În tot acest timp, nu puțini sunt angajații români care nici nu vor să audă de probleme patronilor, crezând că acestea sunt teme false de discuție și că, de fapt, firmele au bani, doar că lor li se oferă salarii mult prea mici.

Cu toate reproșurile aduse de angajați, cifrele nu mint, iar cele mai recente date oficiale indică faptul că numeroși antreprenori pun lacătul pe ușă în această perioadă. Insolvențele au crescut în 2022 față de 2021, în aproape toată țara, iar acest lucru e confirmat și de lideri din lumea afacerilor.

Conform președintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, avem, după doar primele nouă luni ale anului curent, nu mai puțin de 4.767 de insolvenţe la societăţi şi PFA-uri (persoană fizică autorizată – n.r.) în toată România. Cifra e îngrijorătoare, pentru toți cei ce conștientizează că mediul privat este motorul economic și, dacă el dă chix, va fi dificil pentru toată lumea, fiindcă nu vor mai fi bani la buget.

Numai patron să nu fii, le plângi efectiv de milă

„Subiectul de azi este foarte important. Vorbim de 4.767 de insolvenţe la societăţi şi PFA-uri (persoană fizică autorizată – n.r.) în primele nouă luni ale anului. Sunt şi nişte judeţe „campioane” sunt şi nişte judeţe „codaşe”.

Pe primul loc categoric este Bucureştiul cu 827 de insolvenţe, urmează Bihorul cu 399, Clujul cu 356 şi Timişul cu 214.

În partea de jos a clasamentului: Gorjul şi Botoşaniul cu câte 20, Harghita, Covasna cu 23, respectiv 24.

Deci cam aşa stăm la nivel naţional pe primele 9 luni. Pe de altă parte, ca domenii de activitate, pe primul loc ar fi comerţul cu amănuntul, cu ridicata, reparaţii autovehicule unde avem 1290, în construcţii 920 şi în industria prelucrătoare 612″, a declarat Mihai Daraban.