Noaptea de Sânziene: ce spun legendele despre Drăgaică și la ce trebuie să fie atenți românii

Noaptea de Sânziene: ce spun legendele despre Drăgaică și la ce trebuie să fie atenți românii

Cunoscută și sub denumirea de Drăgaica, Sânzienele au o încărcătură simbolică puternică în folclorul românesc, ce abundă de tradiții, obiceiuri și legende cu privire la această sărbătoare.

Sânzienele sau Drăgaica sunt sărbătorite în fiecare an, pe data de 24 iunie. Totodată, această zi este și puternic legată de cultura religioasă, astăzi prăzmuindu-se și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Sărbătoarea este cunoscută sub denumiri diferite, în funcție de zona geografică a țării. De exemplu, în Ardeal, sărbătoarea este denumită Sânziene, în timp ce în Muntenia și Oltenia, sărbătoarea se numește Drăgaică, însă indiferent de acest detaliu, tradițiile evocă aceeași esență, iar legendele spun aceleași povești, din generație în generație.

„Cea dintâi denumire înscrie sărbătoarea în rândul celor cu aureolă erotică (Dragobetele, Drăgoșițele), subliniind astfel valențele pe care le poartă în Valahia, Oltenia și sudul Moldovei. Cea de-a doua este rezultatul unei transformări fonetice a numelui Sfântului Ioan (Sântion, Sânzion), deci este mai evident atașată de calendarul religios.

Desigur, este de notat și interpretarea etimologia Sânziana/Sânziene din Sancta Diana, dar, în opinia noastră, deși este cu totul fascinantă, rămâne fără acoperire mitologică, istorică și geografică”, explică Narcisa Știucă, în cartea „Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri”.

În folclorul românesc, sânzienele sunt asociate cu niște zeități bune, blajine și frumoase, care cer respectarea tradițiilor lor, în caz contrar transformându-se în niște entități aducătoare de rele.

Sânziene 2022. Cea mai importantă tradiție de Sânziene, ce trebuie să știe româncele

De această zi se leagă numeroase obiceiuri, dar de departe cea mai răspândită tradiție este aceea pe care o practică fetele tinere ce vor să își afle ursitul.

Se spune că trebuie să-ți pui busuioc sub pernă, iar peste noapte îți va fi dezvăluit, în vis, cel care este jumătatea ta pe această lume! „Sânziană, floare-aleasă, / Fă-mă în curând mireasă / Şi-arată-mi norocul meu, / Ce mi-i de la Dumnezeu”, trebuie să rostească tinerele, înainte de a adormi.

„Această zi marchează pentru tradiţia spirituală românească solstiţiul de vară, când „soarele se odihneşte la amiază”, zi în care sunt realizate numeroase practici magice de fertilitate, fecunditate şi divinaţie.

De asemenea, este perioada de început a cositului fânului, de maturizare şi coacere a unor plante cerealiere, precum şi termenul limită când se mai prăşeşte.

Este ziua când e culeasă floarea de sânziene, floare ce va fi prinsă în cununi şi ascunse sub perne de către fetele nemăritate pentru a-şi visa ursitul”, explică cercetător ştiinţific Doina Işfanoni, de la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală.

Un alt obicei ținut de femeile din anumite regiuni ale țării este acela de a-și împleti coronițe din Sânziene. Acesta sunt lăsate peste noapte în grădini sau în locuri curate. În cazul în care coronițele erau găsite dimineața următoare cu rouă pe ele, aveau mari șanse să se mărite vara viitoare!

Totodată, în această zi se spune că plantele culese după anumite ritualuri au proprietăți miraculoase, iar persoanele înzestrate cu har pot face farmece și diverse legături, pentru că cerurile se deschid. E și momentul în care necuvântătoarele prind grai, mai spun bătrânii! O altă tradiție spune că oamenii află în această zi cum va fi vremea, în timp ce recolta şi se descântă.

„În tradiţia populară, se spune că de Sânziene au loc cele mai terifiante forme de manifestare meteorologică. De la căldură năucitoare şi până la furtuni violente cu grad ridicat de distrugere.

Există interdicţia de a umbla pe drum pentru că soarele este cel mai puternic. De aceea sunt puse în practică tot felul de descântece şi ritualuri pentru a duce bunăstarea, liniştea şi pacea sufletească, pentru a îndepărta spiritele malefice şi grindina care distruge tot”, mai spune şi Doina Işfanoni.